România traversează una dintre cele mai fierbinți perioade din ultimii ani. Temperaturile au urcat până la 40 de grade Celsius în mai multe regiuni ale țării, iar valul de caniculă a avut efecte majore. Vorbim de restricții de circulație pentru transportul greu, incendii de vegetație, probleme în trafic și avertizări repetate din partea autorităților pentru populație. Meteorologii avertizează că episoadele extreme sunt departe de a se încheia, iar specialiștii în climă spun că astfel de veri vor deveni tot mai frecvente.
Ce urmează după 40 de grade în România. Scenariul care îngrijorează specialiștii
În acest context, FANATIK a stat de vorbă cu climatologul Alexandru Trandafir, care a explicat ce înseamnă, de fapt, acest val de căldură și la ce ar trebui să se aștepte românii în următorii ani. Întrebat care crede că vor fi recordurile de temperatură din această vară și dacă perioada actuală de caniculă este una dintre cele mai severe din ultimii ani, Trandafir spune că există șanse foarte mari ca ceea ce vedem acum să se repete chiar în această vară.
„Este foarte probabil ca scenariul pe care îl traversăm acum să se repete. Așa cum valul curent de caniculă a doborât multiple recorduri istorice de temperatură pentru luna iunie, ne putem aștepta la episoade similare, de o intensitate cel puțin la fel de mare, și în lunile iulie și august. Traversăm, fără îndoială, unul dintre cele mai severe valuri de căldură din istoria recentă”, a precizat acesta, pentru FANATIK.
Canicula extremă nu mai este o excepție. Devine noua normalitate
Potrivit lui Alexandru Trandafir, valurile de căldură nu reprezintă un fenomen nou, însă frecvența și intensitatea lor s-au schimbat radical în ultimii ani: „Valurile de căldură au existat dintotdeauna, dar ceea ce se schimbă radical este frecvența și intensitatea lor. Dacă în trecut un episod sever de caniculă apărea o dată la 50 sau 100 de ani, acum ne confruntăm cu ele la intervale de 5-10 ani. Prin urmare, da, ele devin noua normalitate. Sunt mai dese, mai lungi și mai intense, cu atât mai mult cu cât Europa este un punct fierbinte, încălzindu-se, în medie, de două ori mai rapid decât restul globului”.
Mai departe, expertul în schimbări climatice susține că întreaga țară resimte efectele, însă unele regiuni sunt deja mult mai vulnerabile. „România este, în ansamblu, una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune. Zonele de sud și sud-est sunt cele mai expuse, deoarece acolo precipitațiile sunt deja scăzute în mod natural, iar tendința este de aridizare accentuată. Totuși, toate regiunile sunt afectate, principala cauză fiind lipsa investițiilor în soluții structurale de adaptare. Avem prea puține sisteme de irigații capabile să facă față secetelor prelungite care vor urma. Mai mult, pe lângă caniculă, ne confruntăm și cu furtuni violente sau inundații, iar infrastructura actuală pur și simplu nu este pregătită pentru astfel de șocuri. Este vital ca la orice proiect nou de infrastructură să fim extrem de atenți la proiectare, ținând cont strict de noile realități climatice”, a completat, în conversația cu FANATIK, Trandafir.
Cum vor arăta verile din România până în 2050. Tot mai multe zile cu peste 35 de grade
Perspectivele pentru următoarele decenii nu sunt deloc optimiste. Alexandru Trandafir estimează că temperaturile vor continua să crească, iar valurile de caniculă și nopțile tropicale vor deveni din ce în ce mai frecvente. În același timp, fenomenele meteo extreme vor alterna tot mai des cu perioadele de secetă. „Tendința generală este de creștere clară a temperaturilor medii. Valurile de caniculă vor deveni mai frecvente, mai intense și de o durată mai lungă. Numărul zilelor caniculare, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, se va înmulți semnificativ – estimările indică o creștere cu 20-30% până în anul 2050. De asemenea, vom asista la o creștere alarmantă a numărului de „nopți tropicale”, un factor de stres major pentru organism.
Răspunsul scurt este: la toate. Aceste fenomene meteo extreme vin adesea „la pachet”. Chiar dacă nu se manifestă simultan, ele apar succesiv. Un val prelungit de caniculă și secetă este frecvent urmat de instabilitate atmosferică masivă, adică de furtuni violente. Trebuie să ne pregătim integrat pentru întregul spectru de extreme”, a mai ținut să puncteze el.
Orașele României, nepregătite pentru noile extreme climatice: „Costurile vor fi uriașe”
Orașele din România nu sunt pregătite să facă față efectelor schimbărilor climatice, susține Trandafir. Expertul afirmă că adaptarea infrastructurii urbane trebuie să devină o prioritate, prin investiții în spații verzi, arbori maturi și soluții eficiente pentru prevenirea inundațiilor provocate de ploile torențiale. „Gradul de pregătire diferă de la un oraș la altul, dar în general suntem departe de nivelul optim. Este urgent să investim în infrastructură adaptată. Avem nevoie disperată de spații verzi extinse, cu arbori maturi, care să ofere o răcire naturală a aerului acolo unde temperaturile sunt deja amplificate de „efectul de insulă de căldură urbană”. În paralel, sistemele de preluare a apelor pluviale trebuie regândite și redimensionate. Trebuie să integrăm soluții naturale de apărare împotriva inundațiilor, cum ar fi iazurile și vegetația absorbantă. Dacă nu implementăm aceste măsuri acum, costurile economice și sociale vor fi uriașe”, a adăugat Alexandru Trandafir, pentru FANATIK.
Pericolul ignorat al caniculei: „Cel mai afectat organ este inima, nu pielea”
Climatologul spune că cele mai grave consecințe ale caniculei sunt adesea ignorate. Astfel, el este de părere că temperaturile extreme nu afectează doar confortul populației, ci pun o presiune uriașă asupra organismului, în special asupra sistemului cardiovascular. „Cel mai subestimat risc este impactul tăcut asupra sănătății. Majoritatea oamenilor nu realizează că, în timpul caniculei, cel mai afectat organ este inima, nu pielea. La temperaturi exterioare de 35-37 de grade, corpul uman își pierde capacitatea naturală de răcire. Inima este forțată să pompeze masiv sânge spre periferie pentru a disipa căldura, devenind practic o „pompă de răcire” suprasolicitată. În cazul persoanelor vulnerabile – vârstnici, pacienți cardiaci, muncitori în aer liber – această suprasolicitare poate duce la colaps.
Un al doilea risc major subestimat este colapsul infrastructurii. Căile ferate se deformează, drumurile cedează, iar rețelele electrice sunt duse la limita de avarie. Să ne amintim de penele masive de curent din anii trecuți din Peninsula Iberică, declanșate exclusiv pe fondul suprasolicitării rețelei din cauza caniculei extreme”, conchide specialistul în meteorologie și climatologie.