Republica Moldova se pregătește să instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, după ce Consiliul Național de Securitate a constatat existența unor riscuri majore privind aprovizionarea cu energie și apă înaintea sezonului rece. Președinta Maia Sandu a anunțat luni, 21 septembrie, că măsura a fost convenită cu Guvernul, Parlamentul și instituțiile responsabile, urmând să parcurgă procedura legală pentru a intra în vigoare.
Maia Sandu avertizează asupra unei situații energetice critice
Șefa statului a explicat că Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la evoluțiile de pe piețele internaționale, deoarece țara nu dispune de propriile zăcăminte de petrol sau gaze naturale.
„Republica Moldova nu are zăcăminte nici de petrol, nici de gaze naturale, depindem în totalitate de ceea ce putem cumpăra pe piața internațională”, a transmis Maia Sandu.
Potrivit acesteia, prețul de referință al gazelor naturale pe piața europeană a trecut de 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, fiind de peste două ori și jumătate mai ridicat decât cu un an înainte.
Situația este complicată și de tensiunile internaționale, dificultățile de transport și nivelul redus al depozitelor europene. În același timp, seceta pune presiune asupra resurselor de apă și asupra producției regionale de electricitate.
Republica Moldova se bazează și pe legăturile energetice cu România
Printre măsurile discutate de Consiliul Național de Securitate se numără creșterea capacității de import a energiei electrice și utilizarea, în situații de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.
Autoritățile vor să maximizeze și capacitatea comercială disponibilă la frontiera dintre România și Republica Moldova, astfel încât Chișinăul să poată importa energie suplimentară dacă situația o va impune.
Dependența de importurile regionale este deja importantă. Guvernul de la Chișinău arăta anterior că Republica Moldova continuă să importe o parte semnificativă din energia necesară din România și Ucraina.
Guvernul trebuie să pregătească mai multe scenarii
Maia Sandu a cerut instituțiilor să fie pregătite pentru eventuale întreruperi ale aprovizionării.
Guvernul va elabora planuri pentru diferite scenarii de criză, astfel încât fiecare instituție să știe cum trebuie să acționeze dacă apar probleme cu energia electrică, gazele, carburanții sau apa.
Autoritățile trebuie să creeze și rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în cazul unor avarii.
De asemenea, vor fi asigurate stocurile necesare de gaze naturale și ar urma să fie constituite treptat inclusiv rezerve de urgență de produse petroliere.
Situație gravă și pe Nistru
Criza nu este doar una energetică. Republica Moldova se confruntă și cu o situație hidrologică dificilă.
Potrivit datelor prezentate după ședința CNS, debitul Nistrului a coborât la aproximativ 23 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care pentru această perioadă sunt obișnuite valori de aproximativ 100-120 de metri cubi pe secundă.
Tocmai de aceea, autoritățile vor ca starea de urgență să acopere atât sectorul energetic, cât și domeniul hidrologic.
Compensații pentru populație în sezonul rece
Guvernul de la Chișinău trebuie să asigure și fondurile necesare pentru continuarea mecanismului de compensare a facturilor pe întreaga durată a sezonului rece.
Valoarea ajutorului ar urma să țină cont atât de evoluția tarifelor, cât și de gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării.
În paralel, populația va primi informații despre modalitățile de reducere a consumului și despre măsurile care trebuie luate în eventualitatea unor întreruperi temporare de electricitate, gaze sau căldură.
Autoritățile vor să consolideze și protecția infrastructurii energetice în fața amenințărilor fizice, inclusiv a dronelor, precum și împotriva atacurilor cibernetice.
Republica Moldova se află deja sub stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, măsură prelungită la sfârșitul lunii august. Trecerea la starea de urgență ar oferi autorităților instrumente suplimentare pentru intervenții rapide dacă situația energetică sau hidrologică se agravează.