Beneficiarii ajutoarelor sociale din România refuză să depună un efort minim pentru sumele pe care le primesc fără plată de la stat. Aproximativ 15.000 de persoane au refuzat în anul precedent să își caute un loc de muncă sau să se angajeze.
Într-un oraș din Germania, autoritățile au decis să-i pună pe asistații social pe stradă, unde vor fi obligați să muncească pentru binele comunității. Departamentul de afaceri sociale din Essen, Germania, dorește să impună ca aceia care beneficiază de ajutoare sociale să fie nevoiți să lucreze în folosul societății. Persoanele care nu pot munci ar trebui să demonstreze acest lucru printr-un control medical. Proiectul a generat însă multe critici.
În România, munca în folosul comunității este deja o obligație pentru cei apți de muncă, iar nerespectarea acestei cerințe duce la suspendarea ajutoarelor sociale.
Orașul german care ar putea impune muncă în folosul comunității pentru asistați social
Discuțiile legate de sistemul de ajutoare sociale din Germania generează întotdeauna controverse. Unele voci consideră acest sistem esențial, în timp ce altele cer eliminarea lui rapidă. Alegerile federale din 2025 ar putea fi decisive pentru viitorul anumitor tipuri de ajutoare. Partidele Verzi și SPD doresc să mențină „prestația pentru cetățeni”, în timp ce CDU și AfD intenționează să desființeze acest ajutor.
Pe fondul campaniei electorale, orașul Essen din Renania de Nord-Westfalia propune o măsură radicală, iar detaliile referitoare la viitorul acestui ajutor au fost dezbătute de Consiliul Local.
Conform publicației Frankfurter Rundschau, Essen are în plan să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutoare de șomaj, solicitând beneficiarilor să efectueze muncă în folosul comunității.
Conceptul, care prevede și redenumirea prestației de cetățean în ajutor de șomaj, a fost propus de șeful departamentului de afaceri sociale din Essen, Peter Renzel. Propunerea lui stipulează ca persoanele apte de muncă să fie obligate să lucreze pentru binele comunității timp de trei ore pe zi.
Renzel își justifică inițiativa spunând că ajutoarele sociale sunt finanțate de contribuabili, astfel că este corect ca cei care le primesc și pot munci să restituie ceva societății. De asemenea, solicitanții de azil ar trebui să fie obligați să lucreze, ideal fiind să participe și la cursuri de limbă. Excepții ar trebui făcute doar pentru persoanele care nu pot munci din cauza unor probleme de sănătate.
Critici dure! Administratorii CFR și-au majorat indemnizațiile, în timp ce tarifele biletelor de tren cresc alarmant. Mii de euro pentru câteva ore de muncă pe lună
Pentru a evalua capacitatea de muncă a beneficiarilor, aceștia ar trebui să fie chemați la un control medical anual. Serviciul local de sănătate ar urma să decidă cine este apt de muncă și cine nu. Această regulă se va aplica tuturor persoanelor care primesc ajutoare și au sub 65 de ani, a declarat purtătoarea de cuvânt a orașului Essen, Silke Lenz.
Există incertitudini legate de legalitatea planului propus de Essen, mai menționează sursa citată. „Codul de securitate socială II permite ca persoanele care primesc prestații să fie repartizate în funcție de oportunitățile de muncă disponibile. Totuși, atribuirea acestor oportunități ca parte a strategiei de integrare trebuie să fie relevantă și necesară pentru beneficiarul respectiv. Scopul principal rămâne întotdeauna menținerea sau îmbunătățirea capacității de angajare”, a explicat Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii, Sănătății și Afacerilor Sociale din Renania de Nord-Westfalia, într-un interviu pentru WDR.
Orașul Schwerin poate oferi un model pentru inițiativele liderilor din Essen. În decembrie 2024, consiliul local a decis să impună munca pentru solicitanții de azil și pentru cei care primesc prestații pentru cetățeni. Oportunitățile de muncă, cunoscute și sub denumirea de locuri de muncă de 1 euro, servesc ca bază legală.
Cu toate acestea, există critici și în legătură cu modelul de muncă obligatorie pentru beneficiarii prestațiilor. Mai mulți experți subliniază că obligarea la muncă este inadecvată. Această măsură ar trebui să se aplice doar persoanelor care altfel refuză să muncească, iar munca obligatorie ar putea aduce, de fapt, costuri foarte mari pentru stat.
Ce prevede legislația pentru asistații social din România
(1) Familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare care nu depășesc venitul minim garantat beneficiază de o majorare de 15% a ajutoarelor sociale, în cazul în care cel puțin un membru al familiei poate dovedi că este angajat cu un contract individual de muncă sau o convenție civilă de prestări de servicii.
(2) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc venitul minim garantat trebuie să efectueze lunar, la solicitarea primarului, până la 72 de ore de muncă în interes local, fără a depăși regimul normal de lucru și respectând normele de securitate și igienă a muncii.
(3) Obligația de a presta muncile menționate nu poate fi delegată altor persoane.
România rămâne o țară cu un număr semnificativ de beneficiari de ajutoare sociale. Potrivit Ministerului Muncii, în 2024, au fost înregistrate 259.418 persoane care beneficiază de venitul minim de incluziune, care a înlocuit ajutoarele sociale anterioare.