Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește o reformă amplă a administrației publice din România, care ar putea schimba modul în care funcționează primăriile, instituțiile fiscale și numeroase servicii publice. Printre cele mai importante măsuri incluse în programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 se numără comasarea voluntară a comunelor mici, reorganizarea instituțiilor cu atribuții similare, unificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română și accelerarea digitalizării serviciilor destinate cetățenilor.
Schimbările propuse urmăresc reducerea cheltuielilor administrative, eliminarea birocrației și îmbunătățirea modului în care sunt utilizați banii publici. Reforma ar putea avea un impact semnificativ în special asupra localităților mici, unde veniturile proprii sunt reduse, iar funcționarea aparatului administrativ depinde în mare măsură de fondurile primite de la bugetul de stat.
Una dintre cele mai importante prevederi vizează cele 429 de unități administrativ-teritoriale care au cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit programului de guvernare, aceste localități ar putea beneficia cu prioritate de finanțare pentru realizarea unei comasări voluntare cu alte comune.
Concret, două sau mai multe comune ar putea decide să se unească și să funcționeze sub o singură administrație locală. Într-un asemenea scenariu, numărul primăriilor s-ar reduce, iar anumite servicii administrative ar urma să fie gestionate în comun.
Guvernul propune stimularea financiară a localităților care aleg această variantă, oferindu-le acces prioritar la fonduri pentru investiții și dezvoltare.
Măsura nu presupune, în forma prezentată în program, desființarea obligatorie a tuturor comunelor mici. Procesul de reorganizare ar urma să fie voluntar, iar autoritățile locale interesate ar trebui să parcurgă procedurile prevăzute de legislație.
Pentru locuitorii comunelor vizate, o eventuală comasare ar putea aduce atât avantaje, cât și schimbări importante în relația cu administrația publică.
Pe de o parte, reunirea resurselor financiare și administrative ar putea permite realizarea unor investiții care, în prezent, sunt dificil de susținut separat. Proiectele de infrastructură, modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau dezvoltarea serviciilor publice ar putea beneficia de bugete mai consistente.
Pe de altă parte, reorganizarea ar putea însemna dispariția unor primării ca instituții independente și mutarea anumitor servicii administrative într-un sediu comun. În această situație, autoritățile ar trebui să găsească soluții pentru ca persoanele din satele mai îndepărtate să nu fie obligate să parcurgă distanțe mari pentru rezolvarea problemelor administrative.
Un alt aspect important îl reprezintă personalul angajat în administrațiile locale. Comasarea unor comune ar putea determina reorganizarea posturilor și redistribuirea responsabilităților, însă programul nu stabilește automat concedierea angajaților din toate primăriile vizate.
Efectele asupra personalului ar depinde de forma concretă a reorganizării și de deciziile administrative adoptate ulterior.
Reforma propusă nu se limitează însă la primăriile mici. Guvernul intenționează să analizeze modul de funcționare a ministerelor, agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea administrației centrale, pentru a identifica structurile care desfășoară activități similare sau care generează cheltuieli administrative nejustificate.
Potrivit programului de guvernare, în primele șase luni ar urma să fie realizat un audit funcțional al instituțiilor centrale. Evaluarea va lua în calcul atribuțiile fiecărei instituții, numărul angajaților, bugetele disponibile, rezultatele obținute și eventualele suprapuneri de competențe.