România a rămas joi, 13 august 2026, fără producție de energie nucleară, după ce Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a intrat în procedura de oprire controlată. Decizia vine în contextul scăderii accentuate a nivelului Dunării, care afectează disponibilitatea apei necesare pentru sistemele de răcire.
Unitatea 1 se află deja în oprire din 28 iulie, astfel că deconectarea celui de-al doilea reactor pune presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Național.
Unitatea 2 de la Cernavodă, oprită controlat
Procedura de oprire a Unității 2 a început joi dimineață și se desfășoară gradual, conform procedurilor aplicabile în astfel de situații. Nuclearelectrica a explicat că decizia a fost luată după monitorizarea atentă a nivelului Dunării, a echipamentelor centralei și a prognozelor hidrologice.
Cele două reactoare de la Cernavodă au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare și reprezintă unele dintre cele mai importante surse de producție de energie electrică ale României.
Problema este provocată de debitul foarte redus al Dunării. Cantitatea de apă disponibilă pentru sistemele de răcire ale centralei a scăzut, iar prognozele pentru următoarele zile nu indică o revenire semnificativă a nivelului fluviului.
Nuclearelectrica a transmis că oprirea Unității 2 se realizează cu respectarea tuturor cerințelor de securitate nucleară.
„Decizia de a opri controlat și Unitatea 2 este determinată de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea.”
Compania a precizat că specialiștii vor urmări în continuare evoluția nivelului apei și a prognozelor hidrologice, iar repornirea unităților va fi decisă numai atunci când condițiile permit acest lucru și toate marjele de siguranță sunt respectate.
Reactorul nu se răcește imediat după oprire
Oprirea reacției nucleare nu înseamnă că reactorul devine instantaneu rece. Combustibilul nuclear continuă să genereze căldură reziduală după oprire, motiv pentru care sistemele de răcire trebuie să funcționeze în continuare.
Directorul Centralei de la Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat că situația hidrologică nu oferă, cel puțin în perioada imediat următoare, perspective pentru reluarea producției.
Potrivit acestuia, prognoza pentru următoarele zece zile este nefavorabilă, iar o repornire a reactorului în acest interval nu este așteptată.
Ambele unități de la Cernavodă sunt acum oprite
Unitatea 1 a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, tot pe fondul debitului redus al Dunării.
Oprirea Unității 2 înseamnă că România pierde temporar aproximativ 700 MW de capacitate nucleară suplimentară, într-o perioadă în care și producția hidro este afectată de condițiile hidrologice.
Situația pune o presiune mai mare pe celelalte surse disponibile pentru acoperirea consumului național.
România caută soluții pentru energia pierdută
Pentru a compensa capacitatea indisponibilă, autoritățile au recurs la alte surse de producție. Grupul 4 de la Rovinari a fost scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Energetic Național, urmând să fie pornit în funcție de necesități.
Energia eoliană reprezintă, de asemenea, o sursă importantă în această perioadă. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că producția din vânt a contribuit semnificativ la acoperirea consumului.
Prognozele indică o producție eoliană medie de aproximativ 500 MW în zilele următoare, cu posibilitatea ca aceasta să depășească temporar 1.000 MW.
Astfel, energia produsă de centralele eoliene ar putea contribui la compensarea unei părți din deficitul creat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă.
Consumatorii, îndemnați să reducă utilizarea energiei în orele de vârf
În contextul presiunii suplimentare asupra sistemului energetic, autoritățile le recomandă consumatorilor să fie atenți la modul în care folosesc energia electrică.
O atenție deosebită este recomandată în intervalul 19:00-23:00, când consumul este, de regulă, mai ridicat.
Evoluția situației de la Cernavodă depinde în principal de nivelul Dunării și de prognozele hidrologice. Specialiștii vor decide momentul reluării producției nucleare numai după ce condițiile permit funcționarea centralei în deplină siguranță.