Guvernul condus de Ilie Bolojan susține un proiect de lege care ar putea schimba modul în care sunt administrate economiile a milioane de români din Pilonul II de pensii. Inițiativa legislativă prevede că fondurile de pensii administrate privat vor putea investi o parte din active în companii care activează în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional.
Executivul argumentează că măsura ar contribui la dezvoltarea industriei naționale de apărare, într-un moment în care Europa își majorează investițiile militare pe fondul conflictelor internaționale și al noilor programe europene de înarmare. În ultimii ani, companiile din sectorul apărării au înregistrat unele dintre cele mai spectaculoase creșteri pe bursele internaționale, ceea ce ar putea aduce și randamente mai mari pentru fondurile de pensii.
Totuși, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează că proiectul ridică numeroase probleme și riscuri, atât din punct de vedere financiar, cât și etic. Potrivit instituției, România nu dispune de suficiente companii din industria de apărare listate la Bursa de Valori București, ceea ce înseamnă că administratorii fondurilor ar putea fi nevoiți să cumpere acțiuni ale unor producători militari din alte țări.
ASF: Economiile românilor ar putea finanța industria militară din străinătate
În analiza transmisă Guvernului și Parlamentului, ASF subliniază că activele administrate de fondurile de pensii private au un rol social și trebuie gestionate exclusiv în interesul participanților, pentru a le asigura venituri stabile la pensionare.
Instituția amintește că, în mod tradițional, legislația europeană privind investițiile fondurilor de pensii a evitat sectoare considerate sensibile, precum industria armamentului, tutunul, alcoolul sau jocurile de noroc.
„Fondurile de pensii private administrează economiile populației pentru a asigura un venit la pensionare și trebuie să ofere stabilitate și protecție pe termen lung”, arată ASF.
Autoritatea avertizează că performanțele financiare ale companiilor din industria de apărare sunt strâns legate de conflictele armate și de tensiunile geopolitice. În perioade de pace, aceste companii pot înregistra scăderi importante, ceea ce ar putea afecta randamentele fondurilor de pensii.
Participanții la Pilonul II nu își pot exprima acordul
Un alt aspect semnalat de ASF este faptul că românii care contribuie la Pilonul II nu au posibilitatea de a decide unde sunt investiți banii lor.
Participarea la acest sistem este obligatorie pentru milioane de angajați, iar participanții nu pot exclude anumite domenii de investiții și nici nu își pot retrage contribuțiile în funcție de propriile convingeri morale sau etice.
Din acest motiv, autoritatea consideră că există riscul ca economiile românilor să ajungă să finanțeze indirect producția de armament sau tehnologii militare utilizate în conflicte armate, fără ca aceștia să își poată exprima acordul.
România are prea puține companii din apărare listate la bursă
ASF atrage atenția și asupra unei probleme practice. Deși pe Bursa de Valori București sunt listate sute de companii, doar trei societăți importante din industria de apărare îndeplinesc condițiile pentru investițiile fondurilor de pensii: Aerostar, IAR Brașov și Turbomecanica.
Primele două au un număr redus de acțiuni disponibile pentru tranzacționare, deoarece pachetele majoritare sunt controlate de acționari principali, iar Turbomecanica are o capitalizare bursieră relativ modestă.
În schimb, fondurile de pensii private administrau, la sfârșitul lunii aprilie 2026, active de aproximativ 217 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că piața românească nu poate absorbi volume atât de mari de investiții.
„Există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.
ASF cere implicarea CSAT
Din cauza implicațiilor asupra securității naționale și a economiei, Autoritatea de Supraveghere Financiară consideră că proiectul nu ar trebui tratat doar ca o simplă modificare a legislației privind pensiile private.
Instituția recomandă ca inițiativa să fie analizată inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), alături de Guvern și Parlament, înainte de adoptarea sa.
O poziție similară a exprimat și Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ și a cerut o analiză mai amplă a efectelor pe care noua lege le-ar putea avea asupra domeniului apărării și asupra sistemului de pensii.
Dacă legea va fi adoptată, administratorii fondurilor de pensii vor putea investi în acțiuni și alte instrumente financiare emise de companii care activează în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în firme din Uniunea Europeană și din alte state eligibile.
Vor rămâne însă interzise investițiile în societăți implicate în producerea sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaționale, precum minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice sau biologice.
Inițiatorii susțin că măsura ar contribui atât la diversificarea investițiilor fondurilor de pensii, cât și la dezvoltarea industriei de apărare, în timp ce ASF insistă că interesul viitorilor pensionari trebuie să rămână prioritatea principală și avertizează că, în forma actuală, proiectul poate avea consecințe care depășesc cu mult simpla administrare a economiilor populației.