Președintele Nicușor Dan a revenit joi, 12 noiembrie, asupra deciziei de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele participarea la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni. Aflat la Dublin, șeful statului a invocat demnitatea persoanei, respectul față de funcția publică și efectele pe care limbajul agresiv le-ar putea avea asupra societății. Declarațiile vin după ce măsura anunțată marți seară a generat reacții critice din partea unor jurnaliști și organizații de presă.

Ce spune Nicușor Dan despre interdicția impusă jurnalistului

Președintele a explicat că nu consideră conflictul cu Ovidiu Vanghele doar o dispută personală. În opinia sa, problema trebuie privită și prin prisma respectului față de persoanele care ocupă funcții publice și față de instituțiile statului.

„Eu nu sunt un gunoi”, a afirmat Nicușor Dan, referindu-se la expresiile folosite anterior de jurnalist în postări publicate pe rețelele sociale.

Șeful statului a susținut că un cetățean are dreptul să conteste deciziile autorităților și să protesteze prin mijloace democratice, însă a făcut o distincție între critică și limbajul jignitor. El a invocat inclusiv riscul ca astfel de comportamente să fie preluate de alte persoane, inclusiv de copii.

Nicușor Dan a afirmat că, în calitate de persoană, are dreptul să nu intre în dialog cu cineva care nu îl respectă. În același timp, a prezentat situația ca pe o chestiune care ține de demnitatea funcției publice.

Cum a început conflictul dintre președinte și Ovidiu Vanghele

Disputa a devenit publică marți seară, 10 noiembrie, la finalul unei conferințe de presă organizate la Palatul Cotroceni.

Ovidiu Vanghele i-a adresat președintelui o întrebare despre activitatea procurorului general Cristina Chiriac. Jurnalistul a făcut referire la un vot exprimat de aceasta în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu o propunere de sesizare a Inspecției Judiciare pentru verificarea unei presupuse ingerințe în activitatea unui procuror.

Vanghele l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă situația respectivă este compatibilă cu reforma justiției promisă în campania electorală.

Înainte de a răspunde pe fondul întrebării, președintele i-a comunicat jurnalistului că dispusese ca acesta să nu mai fie primit la conferințele de presă de la Cotroceni pe durata mandatului său.

Nicușor Dan a spus că luase decizia din cauza injuriilor care îi fuseseră adresate anterior și a precizat că angajații Administrației Prezidențiale nu respectaseră dispoziția inițială.

Postările care au stat la baza deciziei

Conflictul dintre cei doi are un istoric de mai multe luni. În aprilie 2026, Ovidiu Vanghele a publicat pe Facebook mesaje critice la adresa președintelui, în special în contextul numirilor la conducerea marilor parchete.

În respectivele postări, jurnalistul a folosit mai multe expresii jignitoare, printre care „netrebnic”, „gunoi” și „nemernic”. Aceste formulări au fost invocate ulterior de Nicușor Dan pentru a-și justifica decizia.

Vanghele a criticat în repetate rânduri pozițiile președintelui în privința justiției și a contestat explicațiile oferite de acesta cu privire la numirile din sistemul judiciar.

Reacția jurnalistului și controversele privind accesul presei

După incidentul de la Cotroceni, Ovidiu Vanghele a transmis că regretă în primul rând faptul că nu a primit un răspuns la întrebarea adresată președintelui. Jurnalistul a spus că a fost surprins de reacția lui Nicușor Dan și că ar fi trebuit să insiste pentru a obține explicațiile solicitate.

Decizia de interzicere a accesului a provocat, între timp, reacții din partea unor reprezentanți ai presei, organizații și comentatori publici. Criticii măsurii au ridicat întrebări privind accesul jurnaliștilor la evenimentele organizate de o instituție publică și riscul creării unui precedent în relația dintre autorități și mass-media.

Subiectul a ajuns și în atenția Consiliului Național al Audiovizualului, unde au fost exprimate puncte de vedere diferite cu privire la limitele libertății de exprimare și la respectul datorat reprezentanților instituțiilor statului.

Cazul readuce în discuție echilibrul dintre dreptul unui jurnalist de a adresa întrebări incomode și responsabilitatea autorităților de a asigura accesul presei la informații și la evenimentele publice. Deocamdată, interdicția anunțată de președinte rămâne în centrul unei controverse care depășește conflictul dintre cei doi.