Eugen Tomac demisionează de la conducerea partidului chiar înainte de desemnarea sa ca premier de către Nicușor Dan.
Premierul desemnat al României, Eugen Tomac, a demisionat de la șefia partidului cu o zi înainte de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan.
„Am demisionat miercuri seară de la conducerea Partidului Mișcarea Populară”, a declarat Tomac pentru News.ro.
Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac s-a născut pe 27 iunie 1981 în satul Babele, din raionul Ismail, regiunea Odesa, pe atunci parte a RSS Ucraineane din URSS. Localitatea se află în sudul Basarabiei istorice, în prezent pe teritoriul Ucrainei. Acesta provine dintr-o familie de români basarabeni și aparține comunității românești din Ucraina.
La doar 17 ani, Eugen Tomac a venit în România printr-un program de burse destinat etnicilor români din diaspora. Între 1999 și 2003 a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității din București, unde și-a încheiat studiile cu o lucrare despre „Basarabia, provincie românească la periferia URSS”. În perioada masteratului (2003–2004), a studiat mecanismele de deznaționalizare din URSS, temă care i-a influențat ulterior cariera.
Eugen Tomac a lucrat, înainte de cariera politică, în mai multe redacții și instituții media. El a fost redactor la revistele „Magazin Istoric” și „Ziua”, dar și la „Confluențe”, colaborând totodată cu Radio România Cultural și Televiziunea Română. În paralel, a predat istoria la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, dedicat românilor din diaspora, unde erau formați tineri din mai multe state, inclusiv Albania, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Turkmenistan și Ucraina.
Cariera politică a lui Eugen Tomac a debutat în Administrația Prezidențială, sub președinția lui Traian Băsescu, unde a fost, între 2005 și 2008, expert și consilier pe problemele românilor de pretutindeni. Ulterior, în perioada 2009–2012, a ocupat funcția de secretar de stat pentru diaspora în guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, iar în 2012 a fost numit consilier de stat în Departamentul pentru Relații Internaționale și Politici Europene.
În funcția de secretar de stat, Eugen Tomac a facilitat procesul de obținere a cetățeniei române pentru cetățenii din Republica Moldova, a susținut proiecte de donații de carte în limba română pentru școli și biblioteci din regiune și a contribuit la reeditarea a sute de mii de manuale de istorie pentru instituțiile de învățământ de peste Prut. În 2012 a câștigat un mandat de deputat în Colegiul 2 Diaspora cu 78% din voturi, iar ulterior a condus Comisia pentru comunitățile românești din afara granițelor și a deschis un birou parlamentar la Chișinău în 2013.
Pe 19 iulie 2013, Eugen Tomac a anunțat că părăsește PDL și se alătură Mișcării Populare. Din iulie 2019 activează ca europarlamentar, fiind reales în mai 2024 pentru un nou mandat. În 2018 a fost ales președinte al PMP (Partidul Mișcarea Populară), după ce anterior mai condusese formațiunea între 2015 și 2020, revenind în funcție din 2022. El este cel mai longeviv lider din istoria PMP, conducând partidul timp de circa șapte ani.
Relația dintre Eugen Tomac și Traian Băsescu este una apropiată, acesta fiind adesea descris ca un colaborator și protejat politic al fostului președinte. Considerat succesor al lui Băsescu la conducerea PMP, Tomac a avut un rol important în reconstrucția formațiunii politice inițial create în jurul acestuia. În 2024, el a fost ales europarlamentar pe listele USR, în cadrul alianței Dreapta Unită (USR–PMP–Forța Dreptei).
Eugen Tomac a obținut în 2024 un mandat de europarlamentar pe listele USR, în cadrul alianței Dreapta Unită (USR–PMP–Forța Dreptei). De confesiune creștin ortodox, acesta locuiește în prezent în Belgia, unde deține două apartamente, neavând o locuință în România. În țară figurează însă ca proprietar al două terenuri intravilane situate în 23 August (Constanța) și Bârnadu (Neamț). Potrivit declarației de avere, conduce un Audi Q5 și o Dacia Sandero din 2020, investește în criptomonede și a împrumutat PMP cu 500.000 de lei în campania din 2024. În plan politic, promovează o linie proeuropeană și pro-NATO, cu accent pe diaspora românească.

