Declararea stării de urgență în Sistemul Electroenergetic Național (SEN) nu înseamnă automat instituirea stării de urgență în România, în sens constituțional, și nici întreruperea imediată a energiei electrice pentru populație, explică Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-un comunicat remis DigiEconomic pe 31 iulie.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri seară că România urmează să intre în stare de alertă începând cu 1 august, cu scopul de a maximiza energia produsă, în contextul scăderii producției la atomocentrala Cernavodă.
„Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, transmite Bolojan.
Printre măsurile anunțate se preconizează maximizarea celorlalte surse de energie disponibile (eolian, hidro, solar, cărbune și gaz), importuri la orele de vârf, precum și acțiuni țintite, care să sprijine continuarea activităților la centrala nucleară de la Cernavodă.
Vezi și: Plafonarea energiei complică lupta cu inflația. Oficial BNR: România a ales cel mai scump și mai puțin eficient model
Cum s-a ajuns în această situație
Starea actuală este rezultatul unui cumul de împrejurări care au culminat cu inițierea procedurii de urgență.
„Oprirea unui reactor de la Cernavodă, posibilitatea pierderii celui de-al doilea, producția hidro redusă și deficitul regional nu înseamnă singure că SEN se află automat în stare de urgență.
Declarația apare dacă efectele lor duc efectiv parametrii sistemului în afara limitelor de siguranță.
Problema principală nu mai este doar temperatura apei, pentru care guvernul ar putea acorda derogări, ci nivelul fizic foarte scăzut al Dunării, care afectează captarea apei necesare răcirii. O derogare administrativă nu poate rezolva această limitare tehnică.
Actualmente, închiderea completă a centralei nucleare de la Cernavodă este foarte probabilă, dar, la această oră, trebuie formulată drept o oprire probabilă, nu drept una deja confirmată integral.
Pentru România, oprirea Paks este foarte importantă, deoarece Ungaria va trece din poziția de posibil furnizor regional în cea de importator masiv.
Pe de altă parte, centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria nu este oprită și nici nu există o decizie oficială de oprire. Ambele reactoare active — Unitățile 5 și 6, de câte aproximativ 1.000 MW — funcționează la putere integrală, conform programului de producție.
Kozlodui dispune de o stație proprie de pompare amplasată într-un golf adânc al Dunării, proiectată să funcționeze inclusiv la niveluri hidrologice foarte scăzute. Apa Dunării răcește condensatoarele din partea convențională a centralei, nu direct reactoarele”, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Vezi și: Nicușor Dan a promulgat legea prosumatorilor. Ce se schimbă
Ce se întâmplă în timpul stării de alertă energetică
Guvernul, pe baza evaluării Ministerului Energiei și a Transelectrica poate declara Pentru starea tehnică a SEN, actorul central este Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național.
Dispecerul stabilește starea de funcționare pe baza parametrilor reali: frecvență, tensiuni, fluxuri prin rețea, rezerve disponibile, producție, consum și capacitate de import.
„Este, în primul rând, o stare tehnică de funcționare a rețelei, constatată și gestionată de Transelectrica prin Dispecerul Energetic Național. Ea arată că importurile necesare funcționării SEN nu pot fi acoperite, iar măsurile obișnuite ale pieței nu mai sunt suficiente pentru restabilirea echilibrului.
Din momentul declarării, prioritatea absolută nu mai este funcționarea comercială normală a pieței, ci păstrarea integrității sistemului și evitarea întreruperilor majore”, precizează Dumitru Chisăliță.
Astfel, Transelectrica constituie o echipă de criză care:
transmite ordine obligatorii producătorilor și operatorilor de distribuție;
coordonează acțiunile cu operatorii sistemelor vecine;
decide dacă anumite activități ale pieței trebuie suspendate.
Producătorii, operatorii de distribuție, instalațiile de stocare și marii consumatori trebuie să execute dispozițiile operative primite.
Vezi și: Guvernul monitorizează aprovizionarea cu carburanți. Oficial: Este o stare îngrijorătoare, dar nu vorbim de scenarii apocaliptice
Ce se întâmplă cu prețul energiei
Înainte de suspendarea pieței, prețurile pot crește foarte mult deoarece sunt activate cele mai scumpe capacități și importuri.
După suspendarea unor activități ale pieței:
prețul nu mai este singurul criteriu de selectare;
energia comandată este înregistrată și decontată ulterior;
se pot aplica prețuri și mecanisme speciale de restabilire;
costurile suplimentare ale Transelectrica pot fi recunoscute ulterior prin tariful pentru serviciile de sistem.
„Declararea situației de urgență în SEN înseamnă că sistemul electric nu mai poate fi lăsat să funcționeze exclusiv după mecanismele obișnuite ale pieței. Transelectrica preia un control operativ extins, activează rezervele, comandă producția și consumul, solicită ajutor extern și poate limita sau deconecta controlat consumatori.
Pentru populație, prima consecință nu este întreruperea curentului, ci solicitarea reducerii consumului și posibilitatea unor întreruperi locale dacă deficitul continuă.
Așadar, starea de urgență nu îngheață automat prețurile și nu înseamnă energie gratuită.
Costurile salvării sistemului sunt contabilizate și, într-o formă sau alta, ajung ulterior în facturi, tarife sau buget”, conchide Dumitru Chisăliță.