Mandatul Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European se apropie de final. La 31 octombrie 2026 se încheie cei șapte ani în care a fost primul procuror-șef al instituției. Un raport de evaluare publicat de Comisia Europeană în septembrie arată cât de mult a crescut activitatea EPPO, dar și ce probleme va avea de rezolvat viitoarea conducere.
De la 1 noiembrie, funcția de procuror-șef european va fi preluată de Andrés Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi. Acesta a fost desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pentru un mandat de șapte ani.
Anchetele active au crescut de șapte ori
Deși mandatul Laurei Codruța Kovesi a început în octombrie 2019, Parchetul European și-a început efectiv anchetele la 1 iunie 2021. Primii aproape doi ani au fost dedicați organizării instituției și pregătirii activității sale în statele participante.
La sfârșitul anului 2021, EPPO avea 515 anchete active. Până la finalul lui 2025, numărul lor ajunsese la 3.602. În aceeași perioadă, valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.
Comisia Europeană apreciază că instituția a îmbunătățit investigarea fraudelor care afectează bugetul UE, mai ales în cauzele ce implică mai multe țări. Structura EPPO, cu un sediu central la Luxemburg și procurori europeni delegați în sistemele judiciare naționale, permite identificarea legăturilor dintre persoane, companii și dosare din state diferite.
Mai multe dosare, dar resurse insuficiente
Creșterea numărului de anchete a adus și o presiune tot mai mare asupra procurorilor. Raportul semnalează resurse insuficiente și diferențe importante între statele participante. În unele țări, procurorii europeni delegați au mult mai multe dosare decât colegii lor din alte state, situație care poate întârzia anchetele.
Evaluarea indică și dificultăți de cooperare între autoritățile naționale și instituțiile europene, neclarități juridice și aplicarea neuniformă a regulamentului EPPO. Aceste probleme pot influența atât desfășurarea investigațiilor, cât și schimbul de informații necesare procurorilor.
Un alt punct asupra căruia insistă Comisia este recuperarea prejudiciilor. Activele înghețate nu înseamnă automat bani recuperați definitiv. Pentru o imagine mai clară a rezultatelor, sunt necesare date despre condamnări, confiscări și sumele care au revenit efectiv la bugetul Uniunii Europene.
Ce urmează pentru Parchetul European
Comisia Europeană a publicat și o evaluare a Oficiului European de Luptă Antifraudă, OLAF. Cele două rapoarte fac parte dintr-o analiză mai amplă a modului în care colaborează instituțiile europene implicate în combaterea fraudelor, printre care EPPO, OLAF, Europol și Eurojust.
Printre direcțiile propuse se numără o colectare mai bună a datelor despre rezultatele anchetelor, reducerea diferențelor dintre state, îmbunătățirea schimbului de informații și clarificarea garanțiilor procedurale pentru persoanele suspectate sau acuzate. Sunt vizate și normele privind protecția datelor.
Raportul oferă astfel o evaluare favorabilă capacității EPPO de a desfășura anchete transfrontaliere, dar arată că impactul său final nu poate fi măsurat încă pe deplin. Multe proceduri penale durează ani, iar rezultatele privind condamnările definitive și recuperarea fondurilor vor deveni mai clare în timp. Aceste constatări vor sta la baza discuțiilor despre viitoarele reguli și resurse ale Parchetului European.