Fostul premier Ilie Bolojan a criticat modul în care a acționat președintele Nicușor Dan în criza politică ce a dus la căderea Guvernului. Deși a evitat acuzațiile directe la adresa șefului statului, Bolojan a spus că nu a avut nicio înțelegere cu acesta când și-a asumat funcția de premier. A lăsat însă să se înțeleagă că deciziile președintelui au contribuit la situația politică de acum.
Întrebat dacă a preluat conducerea Guvernului bazându-se pe sprijinul lui Nicușor Dan, fostul premier a negat existența unei asemenea înțelegeri. „Nu mi-am asumat această răspundere având o înțelegere că președintele o să facă anumite lucruri”, a declarat Bolojan.
Acesta a adăugat că nu îi poate reproșa președintelui modul în care și-a exercitat mandatul, dar a subliniat că rezultatele sunt vizibile: „Președintele a ales să-și exercite mandatul așa cum a considerat de cuviință și astăzi avem efectele pe care le vedem”.
Discuția a pornit de la relația politică dintre cei doi, din campania prezidențială din 2025, când numele lui Ilie Bolojan a fost asociat cu cel al lui Nicușor Dan, mai ales în turul al doilea al alegerilor. Fostul premier a respins însă ideea unui tandem sau a unei înțelegeri politice.
Numele său, susține fostul premier, a fost folosit în campanie de mai mulți candidați, care încercau să obțină capital electoral prin asocierea cu imaginea lui. A cerut chiar ca acesta să nu mai fie folosit în aceste discuții.
„Este o tehnică de a te asocia cu oameni care poate să-ți aducă un plus sau măcar nu-ți aduce un minus. (…) Dar asta nu înseamnă că au fost ceva înțelegeri”, a explicat fostul premier.
În același interviu, Bolojan a criticat și felul în care a fost gestionată propunerea ca PNL să sprijine o altă formulă de guvernare. A afirmat că nominalizarea lui Vasile-Daniel Veștea, fără consultarea conducerii partidului, nu a respectat spiritul democrației parlamentare.
Continuarea pe pagina următoare »
„Să te consulți cu un partid atunci când faci o nominalizare de la vârful lui” este o chestiune de principiu, a afirmat Bolojan. Liberalii au perceput demersul ca o formă de atac la adresa PNL, a precizat el.
Bolojan se opune unei noi coaliții cu PSD
Pe tema unei eventuale reveniri a PNL într-o formulă de guvernare alături de PSD, mesajul fostului premier este ferm. În opinia lui, o asemenea decizie ar însemna repetarea greșelilor din perioada guvernării conduse de Klaus Iohannis, când cele două partide au format o coaliție.
Deficitele bugetare și cheltuielile excesive din 2023 și 2024 sunt invocate de fostul premier, care susține că lipsa de performanță a guvernărilor respective a alimentat votul antisistem.
„Dacă PNL s-ar fi întors într-o formulă de coaliție cu PSD, ca să asigure stabilitate, nu făceam decât să repetăm niște erori majore care s-au întâmplat în mandatul președintelui Iohannis, în al doilea mandat”, a declarat fostul premier.
Acesta consideră că rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 au transmis un avertisment puternic partidelor tradiționale, pe care PSD nu l-ar fi înțeles nici până în prezent.
„PSD n-a înțeles asta nici acum. Și Nicușor Dan n-a înțeles asta? Asta rămâne de văzut”, a afirmat Bolojan, referindu-se la mesajul transmis de alegători prin votul antisistem.
Ilie Bolojan a explicat și motivul pentru care a acceptat să conducă Guvernul, în ciuda riscurilor politice legate de aplicarea măsurilor de corecție bugetară. Potrivit lui, România se afla într-o situație dificilă, iar asumarea unor decizii nepopulare era necesară.
„Pentru că țara noastră era într-o fundătură. Și în momentul în care nimeni dintre cei care sunt pe poziții nu vor să-și asume acest lucru și ești un om responsabil, atunci nu poți să vii doar la mese întinse. Trebuie să vii și să faci ceea ce trebuie când e greu”, a declarat Bolojan.
A recunoscut că știa că măsurile de corecție nu îi vor aduce popularitate și că riscul de a pierde politic era unul ridicat. A susținut însă că a încercat să traverseze această perioadă cu un cost cât mai mic pentru România.
Problemele economice ale țării sunt, a insistat fostul premier, structurale. Ele nu pot fi rezolvate fără reformarea instituțiilor statului, fără reducerea cheltuielilor și fără reguli care să limiteze privilegiile și risipa banului public.