Alternativa pentru Germania (AfD), partid de extremă dreapta, a fost înființat în urmă cu mai bine de un deceniu, ca o formă de opoziție față de modul în care Uniunea Europeană (UE) a gestionat criza euro. Liderii partidului își recalibrează acum discursul pe acest subiect, pe măsură ce extrema dreapta câștigă tot mai multe voturi și influență în Europa. În plus, după victoria istorică de la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, AfD, devenit cel mai popular partid din Germania în sondaje, pare mai aproape ca niciodată să ajungă la guvernare, arată o analiză Reuters.
Perspectiva de a ajunge la guvernare îi determină pe liderii AfD să găsească un echilibru între identitatea „antisistem”, pe care partidul o promovează, și nevoia de a arăta totuși că e un „partener credibil”, pe plan intern, cât și extern.
AfD a fost înființat în 2013, pe fondul nemulțumirilor legate de planurile UE de a salva de la faliment membri ai Uniunii, Grecia, Portugalia, Irlanda și Cipru, confruntați cu grave crize ale datoriei publice. Pe acest fond, partidul a pornit ca o mișcare împotriva monedei comune europene.
Ulterior, liderii AfD și-au extins criticile la adresa Uniunii Europene, iar partidul a câștigat tot mai mult sprijin din partea votanților germani, datorită opoziției sale față de politicile din domeniul imigrației.
AfD respinge, în prezent, acuzațiile de extremism la adresa sa. Unii membri spun acum că acceptarea crescândă a unor viziuni mai radicale de dreapta și influența tot mai mare a partidelor similare din alte părți ale Europei fac ca reformarea blocului din interior să fie mai productivă decât abandonarea lui completă.
„Niciodată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, perspectivele de reformare a UE, conform viziunii noastre, nu au fost mai bune”, a declarat deputatul național AfD Sebastian Muenzenmaier.
Ce propune acum AfD despre euro și UE
Scopul de a părăsi euro, drag multor fondatori și susținători timpurii ai partidului, s-a dovedit însă mai greu de abordat.
Membri mai tineri, precum Jean-Pascal Hohm, liderul de 29 de ani al aripii de tineret a partidului, Generation Deutschland, susțin că pozițiile dure asupra Europei ar putea complica drumul AfD către guvernare și o eventuală colaborare cu conservatorii creștin-democrați (CDU) ai cancelarului Friedrich Merz. CDU resping, în prezent, orice alianță cu AfD.
Continuarea pe pagina următoare »
Luna trecută, Alice Weidel, co-lidera partidului extremist și pro-rus AfD, a prezentat la Parlamentul European de la Strasbourg un document strategic despre un „New Deal pentru Europa”, alături de aliați din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN).
Accentul s-a mutat de la părăsirea zonei euro și a UE către renegocierea tratatelor, pentru a stabili o uniune mai flexibilă.
Documentul propune o aplicare mai strictă a regulilor bugetare, dar lasă deschisă posibilitatea de a păstra euro.
Dacă eforturile de reformă eșuează, documentul sugerează ca direcția viitoare a Germaniei în Europa să fie decisă printr-un referendum.
Partidul e pe cale să renunțe la ideea de a scoate Germania din zona euro, unul dintre principiile sale fundamentale, pe care liderii formațiunii și-au bazat discursurile în ultimii ani. Motivul, arată o analiză Politico, este că AfD se adaptează și încearcă să-și extindă bazinul electoral, în speranța că va ajunge la guvernare, o perspectivă care părea extrem de puțin probabilă până acum.
Weidel a spus, potrivit DW, că UE „are mare nevoie de reforme”. Ea a susținut și cea mai acidă critică la adresa spațiului Schengen: „dacă eșuează, trebuie să ieșim și să ne protejăm frontierele”.
AfD ar merge, prin renunțarea la opoziția față de euro, pe un drum deja parcurs de alte partide de extremă dreapta din Europa.
Adunarea Națională („Rassemblement National”) din Franța a făcut multă vreme campanie pentru ieșirea din euro, dar a renunțat treptat la această cerere sub conducerea lui Marine Le Pen, principala favorită la câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța din primăvara lui 2027.
Partidul „Frații Italiei”, al premierei Giorgia Meloni, și-a temperat retorica eurosceptică de când a preluat funcția, alegând să-și urmărească obiectivele din interiorul UE.
În Austria, Partidul Libertății, de extremă dreapta și cu strânse legături cu AfD, a renunțat și el la majoritatea pozițiilor sale anti-europene, într-o încercare similară de a putea intra la guvernare.
Oricum, economia Germaniei este atât de interconectată cu piața globală, încât ieșirea din UE sau din zona euro ar fi un dezastru, a spus pentru Reuters Wolfgang Schroeder, profesor de științe politice la Universitatea din Kassel.
„O mișcare de autarhie, cum a dezvoltat Hitler în 1933, este practic imposibilă în aceste condiții, decât dacă cineva este dispus să riște prăbușirea întregii economii naționale”, a spus profesorul de științe politice.