România are cea mai mare proporție de adolescenți cu utilizare problematică a rețelelor sociale dintre cele 44 de țări și regiuni analizate într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Potrivit raportului, 22% dintre adolescenții români incluși în cercetare au comportamente asociate utilizării problematice a platformelor sociale, față de media de 11% la nivelul statelor participante.
Datele au fost readuse în atenție duminică, 1 noiembrie 2026, de deputata PNL Raluca Turcan. Aceasta spune că susține mai multe inițiative legislative pentru protejarea minorilor în mediul digital.
Subiectul a fost discutat vineri, la Sibiu, într-o dezbatere organizată împreună cu Asociația „Copii, nu ecrane”. La eveniment au participat specialiști din educație, psihologie și psihiatrie, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice.
Cercetarea face parte din programul internațional Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), desfășurat în colaborare cu Biroul Regional pentru Europa al OMS. Raportul despre utilizarea rețelelor sociale și a jocurilor digitale a fost publicat în septembrie 2024. Se bazează pe răspunsurile a aproape 280.000 de copii și adolescenți cu vârste de 11, 13 și 15 ani, din 44 de țări și regiuni.
Pe primul loc e România, cu 22% dintre adolescenții clasificați drept utilizatori problematici. Urmează Malta, cu 18%, și Bulgaria, cu 17%. La polul opus se află Țările de Jos, cu 5%.
Media generală a celor 44 de țări și regiuni este de 11%. Raportul mai arată o creștere a utilizării problematice la nivel internațional, de la 7% în 2018 la 11% în 2022.
Continuarea pe pagina următoare »
Procentul de 22% nu este un diagnostic medical de dependență. Studiul identifică însă un tipar de utilizare problematică, caracterizat prin dificultatea de a controla timpul petrecut pe platforme și prin consecințele negative asupra vieții de zi cu zi.
Definiția folosită de OMS arată că utilizarea problematică presupune mai mult decât petrecerea unui număr mare de ore pe internet. Cercetătorii au urmărit comportamente precum pierderea controlului asupra timpului petrecut pe rețelele sociale, apariția unor stări neplăcute atunci când adolescentul nu poate accesa platformele și renunțarea la alte activități în favoarea mediului online.
Între consecințele asociate acestui comportament se numără reducerea timpului de somn, culcarea la ore târzii și afectarea stării de bine. OMS mai menționează asocieri între utilizarea problematică a rețelelor sociale și un nivel mai scăzut al bunăstării mintale și sociale.
La nivel internațional, fetele au raportat mai frecvent comportamente problematice decât băieții: 13%, comparativ cu 9%. Aceste diferențe arată că experiența adolescenților în mediul digital poate varia în funcție de vârstă și sex.
După dezbaterea de la Sibiu, Raluca Turcan a anunțat că susține mai multe inițiative legislative care vizează siguranța copiilor în școli și în mediul online.
Printre măsurile prezentate de deputată se numără limitarea accesului la telefoanele mobile pe întreaga durată a programului școlar, inclusiv în pauze, de la învățământul preșcolar până la liceu. Ea propune și introducerea monitorizării audio-video în spațiile comune din unitățile de învățământ, asigurarea consilierii psihologice pentru copiii implicați în acte de violență și limitarea accesului minorilor la rețelele sociale. Mai sunt pe listă dezvoltarea unor mecanisme de control parental și responsabilizarea platformelor digitale, inclusiv prin sancțiuni.
Deputata a susținut că utilizarea timpurie și necontrolată a dispozitivelor digitale poate avea consecințe asupra dezvoltării copiilor. A atras atenția și asupra riscurilor legate de accesul minorilor la platforme de jocuri de noroc, precum și asupra vulnerabilității acestora în fața persoanelor care îi pot aborda cu intenții periculoase în mediul online.
Întâlnirea organizată vineri, 30 octombrie, la Sibiu, împreună cu Asociația „Copii, nu ecrane”, a reunit specialiști din mai multe domenii. La discuții au participat profesori, psihologi, psihiatri, reprezentanți ai instituțiilor de protecție a minorilor, ai structurilor de ordine publică și ai administrației.
Raluca Turcan consideră că dialogul trebuie continuat, iar viitoarele măsuri ar trebui discutate inclusiv cu beneficiarii direcți, respectiv cu copiii și adolescenții.
Tema utilizării rețelelor sociale de către minori se află în atenția autorităților din mai multe state, pe fondul preocupărilor privind sănătatea mintală, siguranța online și efectele expunerii îndelungate la ecrane.