O posibilă reorganizare administrativ-teritorială ar putea schimba statutul a 148 de orașe și municipii din România, care au mai puțin de 10.000 de locuitori. Printre localitățile aflate sub acest prag se numără stațiuni cunoscute precum Sinaia, Bușteni, Predeal, Eforie și Băile Herculane. Deocamdată, nu există o decizie oficială privind transformarea acestora în comune sau comasarea lor cu alte localități.

Discuțiile despre reforma administrației locale au fost relansate de PSD, iar europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește proiectul, a prezentat mai multe variante de reorganizare. Una dintre propuneri vizează localitățile urbane care nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori.

Potrivit datelor recensământului din 2021, în această situație se află 146 de orașe și două municipii, respectiv Orșova și Beiuș. În total, aproximativ 55% dintre orașele României ar putea fi analizate în cadrul reformei.

Ce localități ar putea pierde statutul de oraș

Lista celor 148 de localități cuprinde orașe din toate regiunile țării, de la stațiuni turistice până la centre urbane mici, afectate de scăderea populației.

Printre localitățile cunoscute care au mai puțin de 10.000 de locuitori se numără:

• Sinaia – 9.071 de locuitori, în județul Prahova;
• Bușteni – 8.368 de locuitori, în județul Prahova;
• Eforie – 8.630 de locuitori, în județul Constanța;
• Techirghiol – 8.061 de locuitori, în județul Constanța;
• Predeal – 4.020 de locuitori, în județul Brașov;
• Băile Herculane – 3.787 de locuitori, în județul Caraș-Severin;
• Sulina – 3.118 locuitori, în județul Tulcea;
• Borsec – 2.391 de locuitori, în județul Harghita;
• Băile Tușnad – 1.372 de locuitori, în județul Harghita.

Potrivit datelor prezentate, cele mai multe localități urbane aflate sub pragul analizat se găsesc în județul Vâlcea, unde sunt nouă orașe în această situație. Urmează Suceava, cu opt localități, apoi Maramureș și Sibiu, cu câte șapte.

În Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș sunt câte șase orașe care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.

Lista orașelor, în funcție de numărul de locuitori

Datele recensământului din 2021, prezentate în analiza publicată de Știripesurse, împart cele 148 de localități în mai multe categorii:

• Între 8.000 și 9.999 de locuitori: 41 de orașe. Printre acestea se află Beiuș, Drăgănești-Olt, Sovata, Jibou, Aleșd, Târgu Frumos, Sinaia, Eforie și Bușteni.
• Între 6.000 și 7.999 de locuitori: 48 de orașe. Pe listă apar Mihăilești, Baraolt, Bumbești-Jiu, Agnita, Segarcea, Călimănești, Buziaș, Siret, Horezu și Săveni.
• Între 4.000 și 5.999 de locuitori: 39 de orașe. Printre ele se numără Târgu Bujor, Brezoi, Deta, Anina, Ștei, Novaci, Predeal și Slănic-Moldova.
• Sub 4.000 de locuitori: 20 de orașe. Categoria include Băile Herculane, Băile Olănești, Sulina, Baia de Arieș, Borsec, Băile Govora, Vașcău, Nucet și Băile Tușnad.

Cifrele se referă la populația unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a localităților componente, și nu doar la populația din centrul urban.

Orașele nu vor dispărea fizic de pe hartă

O eventuală schimbare de statut administrativ nu înseamnă că localitățile respective vor fi șterse de pe hartă sau că locuitorii lor vor fi mutați. În scenariile discutate, unele orașe ar putea deveni comune, iar altele ar putea fi comasate cu localități învecinate.

Dragoș Benea a explicat că numărul populației este un criteriu important, dar nu va fi singurul luat în calcul. Vor conta și situația financiară a primăriilor, cheltuielile administrative, serviciile publice disponibile și capacitatea localităților de a atrage investiții.

Scopul declarat al reorganizării este reducerea fragmentării administrative și crearea unor primării cu resurse mai mari, care să poată gestiona mai eficient proiectele și finanțările.

România ar putea avea mai puține județe

Reforma analizată nu se limitează la statutul orașelor și la comasarea comunelor. Este luată în calcul și reorganizarea județelor, iar una dintre variantele prezentate de Dragoș Benea pornește de la actuala structură a celor 15 Curți de Apel.

Știripesurse a realizat o simulare în care România ar putea fi împărțită în 15 județe, prin comasarea actualelor unități administrative. Harta publicată are însă caracter orientativ și nu reprezintă o propunere finală adoptată de autorități.

Dragoș Benea a precizat că numărul județelor nu este stabilit și că pot fi analizate și variante cu 17, 18 sau 20 de județe. Modelul Curților de Apel este doar un punct de plecare pentru discuții.

Când ar putea fi aplicată reorganizarea administrativă

Proiectul se află încă în etapa de analiză. PSD a propus șase criterii pentru evaluarea sustenabilității administrative: populația și demografia, situația economică, capacitatea administrației locale, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică.

Pentru fiecare județ ar urma să fie organizate comitete de reorganizare, coordonate în jurul instituției prefectului. Acestea ar trebui să consulte autoritățile locale și să transmită propuneri către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

Potrivit calendarului prezentat de coordonatorul grupului de lucru, documentul de reorganizare ar urma să fie pregătit până în martie 2027. Obiectivul discutat este ca reforma să fie validată înaintea alegerilor locale din 2028.

Până la adoptarea unor modificări legislative, cele 148 de orașe și municipii își păstrează statutul actual. Lista publicată reprezintă o bază de analiză construită pe datele recensământului, nu o decizie prin care localitățile respective au fost deja transformate în comune.