Fostul premier Ilie Bolojan a declarat că supraimpozitarea contractelor part-time nu reprezintă o măsură justă, însă a subliniat că orice modificare a sistemului fiscal trebuie analizată în funcție de impactul asupra bugetului. Într-un interviu acordat Profit.ro, liderul liberal a explicat de ce a fost majorată TVA în loc să fie realizate mai întâi reforme în administrația publică și în companiile de stat.
Ilie Bolojan, despre supraimpozitarea contractelor part-time
Ilie Bolojan a afirmat că principiul potrivit căruia angajații cu contracte part-time ar trebui să plătească taxe proporțional cu numărul de ore lucrate este corect. Totuși, aplicarea unei astfel de măsuri trebuie gândită astfel încât să nu afecteze echilibrul bugetar.
Întrebat despre posibilitatea eliminării supraimpozitării, fostul premier a explicat că orice inițiativă legislativă care reduce veniturile statului sau majorează cheltuielile trebuie să fie însoțită de măsuri care să mențină sustenabilitatea finanțelor publice.
Bolojan a precizat că nu poate propune o soluție punctuală, deoarece decizia depinde de strategia bugetară a Guvernului.
De ce a fost majorată TVA în locul reformării administrației
Liderul liberal a explicat că majorarea TVA a fost necesară pentru creșterea rapidă a veniturilor bugetare și reducerea deficitului. Potrivit acestuia, reformele administrației publice și restructurarea companiilor de stat nu puteau produce rezultate într-un interval suficient de scurt pentru a răspunde urgențelor financiare ale României.
Bolojan a invocat și riscul suspendării fondurilor europene, în cazul în care țara nu ar fi adoptat măsurile necesare pentru corectarea deficitului.
Fostul premier a susținut că România are nevoie de venituri suficiente pentru a finanța sistemele de sănătate și educație, precum și investițiile publice. În opinia sa, problema nu poate fi rezolvată prin angajarea unor cheltuieli fără acoperire financiară.
Continuarea pe pagina următoare »
Ce spune Bolojan despre salariile bugetarilor
În cadrul interviului, Ilie Bolojan a vorbit și despre posibilitatea majorării salariilor din sectorul public. Acesta a afirmat că o astfel de măsură poate fi viabilă dacă este susținută de venituri suplimentare sau de reducerea altor cheltuieli.
Fostul premier a criticat diferențele dintre remunerațiile unor persoane aflate în funcții de conducere și calitatea serviciilor oferite populației. El a folosit expresia „aristocrație bugetară” pentru a descrie persoanele din administrație sau din companiile de stat ale căror câștiguri sunt, în opinia sa, disproporționate în raport cu rezultatele instituțiilor pe care le conduc.
Bolojan a precizat că nu consideră în sine o problemă salariile mari ale directorilor din companiile de stat, ci situațiile în care remunerațiile ridicate nu sunt însoțite de investiții, servicii de calitate sau rezultate corespunzătoare.
Bolojan susține că indexarea salariilor trebuie să corecteze inechitățile
Fostul premier a abordat și subiectul indexării salariilor din sectorul public, în condițiile în care inflația a redus puterea de cumpărare a angajaților.
Acesta a susținut că o eventuală majorare ar trebui să țină cont de diferențele dintre nivelurile de salarizare. În opinia sa, o lege a salarizării unitare ar putea corecta unele inechități, prin majorări mai consistente pentru angajații plătiți sub nivelul considerat corespunzător și prin limitarea creșterilor pentru cei care au deja salarii ridicate.
Bolojan a atras atenția că indexarea generală, aplicată fără corectarea diferențelor existente, riscă să mențină sau să accentueze inechitățile din sistem.
Ce spune despre investițiile din energie
În interviu, Ilie Bolojan a răspuns și întrebărilor privind investițiile din sectorul energetic, inclusiv proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești și achizițiile de gaze naturale lichefiate.
Fostul premier a declarat că nu a fost supus unor presiuni politice în legătură cu aceste dosare și că a luat deciziile pe care le-a considerat corecte pentru România.
Referitor la avizele tehnice de racordare pentru proiectele energetice, Bolojan a explicat că garanțiile solicitate investitorilor au urmărit să limiteze emiterea unor avize pentru proiecte care nu se mai concretizau. El a susținut că o parte dintre avizele acordate depășeau capacitatea rețelei, fără ca proiectele respective să fie ulterior realizate.
Potrivit fostului premier, garanțiile urmăresc să demonstreze că investitorii au capacitatea de a începe proiectele pentru care solicită racordarea la rețea.