România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din 1968 până în prezent. Printre variantele analizate se numără reducerea numărului de județe la 12 sau comasarea acestora în 15 regiuni, după modelul actualelor curți de apel. Planurile discutate ar putea duce și la dispariția administrativă a peste 1.700 de comune și la comasarea a aproximativ 120 de orașe. Deocamdată, nu există o decizie finală, iar propunerile se află în etapa de analiză și consultare.

Reforma ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează administrația locală și județeană. Potrivit estimărilor prezentate în spațiul public, între 15.000 și 18.000 de aleși locali și județeni ar putea să își piardă funcțiile în urma reorganizării.

Discuțiile au fost reluate în contextul presiunilor pentru reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea administrației. PSD a început să contureze propriul proiect, care urmărește identificarea localităților ce nu mai pot susține financiar și administrativ o primărie proprie.

Două variante pentru reorganizarea județelor: 12 sau 15 regiuni

Una dintre variantele discutate presupune reducerea numărului de județe la 12. O altă propunere, prezentată în cadrul dezbaterilor din PSD, ia în calcul o împărțire în 15 unități teritoriale, pornind de la modelul celor 15 curți de apel din România.

În această a doua variantă, mai multe județe ar urma să fie reunite în structuri administrative mai mari. De exemplu, circumscripția Curții de Apel Craiova cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, în timp ce cea de la Timișoara include Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Un alt exemplu este zona deservită de Curtea de Apel Cluj, care cuprinde Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj. La Ploiești, circumscripția include Prahova, Buzău și Dâmbovița.

Aceste exemple ilustrează o posibilă bază de organizare, însă nu reprezintă o hartă administrativă aprobată. Coordonatorul grupului de lucru al PSD, europarlamentarul Dragoș Benea, a precizat că numărul final al județelor nu a fost stabilit.

Peste 1.700 de comune și-ar putea pierde statutul administrativ actual

Schimbările nu s-ar opri la nivel județean. Potrivit scenariilor prezentate de Știrile Kanal D, peste 1.700 dintre cele aproximativ 2.800 de comune din România ar putea dispărea ca unități administrativ-teritoriale.

În același timp, aproximativ 120 dintre cele 319 orașe ar putea fi comasate sau reclasificate. Măsura ar viza în special localitățile care au o populație redusă și care nu mai îndeplinesc criteriile necesare pentru păstrarea statutului de oraș.

Dragoș Benea a explicat că peste 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. În opinia sa, unele dintre acestea ar putea fi transformate în comune sau reunite cu localități apropiate.

Un exemplu este orașul Nucet, din județul Bihor, care are mai puțin de 2.000 de locuitori. Localitatea ar putea fi reclasificată drept comună sau ar putea intra într-o formulă de comasare.

Primăria din Nucet susține însă că localitatea a atras investiții importante în ultimii ani, în valoare de aproximativ 65 de milioane de euro. Printre proiectele realizate se numără modernizarea unor unități de învățământ și a spitalului de psihiatrie, dar și investiții în infrastructura turistică.

Ce criterii vor fi luate în calcul pentru comasarea localităților

PSD a prezentat șase criterii care ar urma să stea la baza evaluării fiecărei unități administrativ-teritoriale. Scopul este identificarea localităților care pot funcționa eficient pe cont propriu și a celor care ar avea nevoie de reorganizare.

Printre criteriile anunțate se numără:

• Populația și demografia – numărul locuitorilor și evoluția populației;
• Sustenabilitatea economică – veniturile proprii ale primăriilor, cheltuielile și gradul de colectare a taxelor;
• Capacitatea administrativă – competențele autorităților locale, investițiile realizate și fondurile atrase;
• Conectivitatea – distanța față de infrastructura de transport, spitale și servicii de intervenție;
• Accesul la servicii de bază – existența școlilor, grădinițelor, dispensarelor și a personalului medical;
• Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, gazele, iluminatul public și transportul în comun.

În fiecare județ ar urma să fie înființate comitete de reorganizare coordonate de instituțiile prefectului. Acestea vor consulta administrațiile locale și vor transmite propunerile către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

Localitățile nu vor dispărea, dar primăriile s-ar putea uni

Una dintre principalele clarificări transmise de reprezentanții PSD este că desființarea unei primării nu înseamnă dispariția satului sau a localității respective.

Potrivit lui Dragoș Benea, actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție – sate, comune, orașe, municipii și județe – ar urma să fie păstrată. Schimbarea ar viza în primul rând organizarea administrației și numărul unităților care au propriile structuri de conducere.

Serviciile publice locale ar urma să rămână disponibile în comunități, chiar dacă primăria unei localități ar fi comasată cu cea a unei alte comune sau a unui oraș din apropiere.

Un exemplu de posibilă reorganizare la nivel regional este cel al județelor Galați și Brăila, care ar putea ajunge în aceeași unitate administrativă, în funcție de varianta care va fi aleasă.

Când ar putea intra în vigoare reforma administrativă

Reorganizarea nu este încă aprobată, iar proiectul se află în etapa de consultare și analiză. Grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea urmează să finalizeze documentul cu propunerile detaliate până în luna martie 2027.

Potrivit declarațiilor făcute de acesta, schimbările ar trebui pregătite astfel încât actualii primari să își poată încheia mandatele în 2028. Una dintre variantele discutate este aplicarea reformei înaintea următorului ciclu electoral local.

Planul întâmpină însă și opoziție politică. AUR a anunțat că se va opune unei eventuale reforme adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului, susținând că o asemenea schimbare trebuie dezbătută transparent în Parlament.

Până la stabilirea formei finale, rămân deschise mai multe întrebări privind numărul județelor, localitățile care vor fi comasate și modul în care vor fi păstrate serviciile publice. Cert este că propunerile aflate în discuție ar putea modifica semnificativ administrația României, dacă vor fi transformate în proiect legislativ și adoptate.