Harta administrativă a României s-ar putea schimba în următorii ani, după ce PSD a început să analizeze o reformă teritorială care ar putea duce la comasarea unor comune, orașe mici și chiar județe. Peste 55% dintre orașele din țară nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori prevăzut de legislație, iar unele ar putea fi reclasificate în comune sau unite cu localitățile învecinate. Printre exemplele menționate se numără Slănic Moldova, din județul Bacău.

Propunerea a fost prezentată de europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială. Acesta a explicat că reorganizarea analizată de partid ar urma să fie mai amplă decât comasarea voluntară a localităților foarte mici și ar putea schimba inclusiv organizarea unor orașe și județe.

Deocamdată, este vorba despre scenarii de lucru, nu despre o reformă adoptată sau o listă oficială de localități care își vor pierde statutul.

Ce orașe ar putea fi comasate sau transformate în comune

Potrivit lui Dragoș Benea, peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc criteriul demografic de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative specifice mediului urban.

Europarlamentarul a dat exemplul orașului Slănic Moldova, din județul Bacău, localitate cu o populație redusă, aflată în apropierea orașului Târgu Ocna. În opinia sa, una dintre variantele analizate ar putea duce la formarea unei unități administrativ-teritoriale mai mari, cu centrul la Târgu Ocna.

„E posibil să rezulte un oraș Târgu-Ocna la final”, a declarat Dragoș Benea, explicând că reorganizarea ar putea include și localitățile care nu mai au o populație corespunzătoare statutului urban.

Asta nu înseamnă însă că toate orașele aflate sub pragul de 10.000 de locuitori vor fi automat transformate în comune. Decizia ar urma să țină cont de mai multe criterii, nu doar de numărul de locuitori.

Peste 1.500 de primării ar putea intra în analiza reorganizării

Planul PSD vizează și comunele cu populație redusă. Potrivit datelor prezentate de Dragoș Benea, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de persoane.

Grupul de lucru analizează mai multe variante, inclusiv scenarii care ar putea conduce la reducerea semnificativă a numărului de primării. Benea a precizat că, în funcție de rezultatele analizelor realizate la nivel județean, numărul unităților administrative reorganizate ar putea fi diferit de la un scenariu la altul.

Pentru a stabili ce localități sunt viabile din punct de vedere administrativ, PSD propune o matrice de evaluare bazată pe șase criterii:

• Populația și demografia – numărul locuitorilor și evoluția demografică;
• Sustenabilitatea economică – raportul dintre veniturile și cheltuielile primăriilor, precum și colectarea taxelor locale;
• Capacitatea administrativă – competențele administrației, investițiile realizate și fondurile atrase;
• Conectivitatea – distanța față de infrastructura de transport, spitale și unități de intervenție;
• Accesibilitatea serviciilor – existența școlilor, grădinițelor, creșelor, dispensarelor și medicilor;
• Serviciile publice locale – alimentarea cu apă, canalizarea, gazele, iluminatul și transportul public.

În fiecare județ ar urma să fie înființat un comitet de reorganizare, coordonat în jurul instituției prefectului. Din acesta ar urma să facă parte reprezentanți ai Consiliului Județean, Oficiului de Cadastru, Direcției de Statistică, Inspectoratului Școlar, Poliției și Direcției Agricole.

Ce se întâmplă cu satele și cu buletinele locuitorilor

Una dintre preocupările oamenilor vizează posibilitatea ca localitățile în care trăiesc să dispară de pe hartă sau să fie obligate să își schimbe denumirea.

Dragoș Benea a explicat că reorganizarea administrativă nu presupune dispariția satelor. Acestea ar urma să își păstreze numele, chiar dacă primăria de care aparțin ar putea fi desființată sau inclusă într-o structură administrativă mai mare.

În schimb, denumirea unei comune ar putea fi modificată în urma comasării. Într-o asemenea situație, ar putea fi necesară schimbarea documentelor de identitate ale locuitorilor.

Europarlamentarul a precizat că se ia în calcul o perioadă de tranziție în care cetățenii să își poată schimba gratuit actele, fără să suporte costurile din propriul buzunar. Cheltuielile ar urma să fie acoperite de stat, acolo unde va fi necesar.

De asemenea, desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă că localitatea respectivă dispare sau că locuitorii nu vor mai avea acces la serviciile publice.

Când ar putea intra în vigoare reorganizarea teritorială

Potrivit declarațiilor lui Dragoș Benea, documentul cu propunerile detaliate ale grupului de lucru ar urma să fie finalizat până în martie 2027. Analiza va folosi inclusiv datele privind populația rezidentă furnizate de Institutul Național de Statistică.

PSD ia în calcul ca modificările să fie realizate înaintea alegerilor locale din 2028, astfel încât noile structuri administrative să fie funcționale înainte de următorul scrutin.

Europarlamentarul a menționat și perspectiva viitorului cadru financiar multianual european 2028-2034, în care unitățile administrativ-teritoriale ar trebui să fie pregătite să acceseze fondurile disponibile.

Este important de precizat că reorganizarea nu poate fi aplicată doar printr-o decizie politică. Potrivit Codului administrativ, modificarea limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv înființarea, reînființarea sau reorganizarea acestora, se face prin lege și după consultarea obligatorie a cetățenilor prin referendum local.

Prin urmare, până la elaborarea unui proiect legislativ și parcurgerea etapelor legale, statutul orașelor și comunelor rămâne neschimbat. Variantele discutate în prezent reprezintă propuneri aflate în analiză, iar forma finală a reformei nu a fost stabilită.