Președintele american Donald Trump a recunoscut că politica sa privind deportările a fost „prea dură” și s-a oferit să încheie un acord privind imigrația cu democrații. Gestul vine ca o concesie, după înfrângerea dezastruoasă suferită de republicani la alegerile de la jumătatea mandatului.
Într-un interviu pentru emisiunea „60 Minutes” a postului CBS, difuzat duminică, 8 noiembrie, președintele a recunoscut că măsurile agresive împotriva imigranților i-au afectat imaginea politică. A spus că este deschis la o soluție care să permită unor imigranți fără documente să rămână în SUA.
Trump a fost întrebat de Ross Douthat, în cadrul emisiunii, dacă politica sa de deportări a mers prea departe. „Cred că a fost prea dură”, a spus el. „Cred că s-ar putea să fie prea dură, da. Și mulți oameni ar spune că e grozavă. Dar mulți oameni consideră că e prea dură.”
Declarațiile au fost o recunoaștere neobișnuit de sinceră a faptului că una dintre politicile definitorii ale celui de-al doilea mandat al său devenise o povară politică. Totuși, păreau să fie în contradicție cu decizia de vineri de a-l numi pe Stephen Miller, arhitectul politicii sale de înăsprire a măsurilor împotriva imigrației, în funcția de șef de cabinet al Casei Albe.
De când Trump s-a întors la putere, raidurile de amploare ale Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE), la locurile de muncă, în locuințe și în spațiile publice, au prins în capcană persoane fără antecedente penale, au despărțit familii și au răspândit frica în rândul comunităților de imigranți. Agenții federali i-au împușcat mortal pe doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, în timpul unor operațiuni desfășurate la Minneapolis la începutul acestui an.
Președintele a susținut că politica sa „a ajutat și a dăunat în același timp”, pentru că oamenii i-au acordat un „10+ pentru închiderea granței” și „note foarte mari pentru eliminarea celor răi”. A recunoscut însă și partea mai puțin fericită: „Sunt afectat pentru că am luat și oameni care aveau locuri de muncă bune, care au comis o singură încălcare sau o singură abatere de la lege, și anume faptul că au intrat ilegal în țară.”
Opinii contradictorii există, a adăugat Trump, despre faptul dacă imigranții fără documente ar trebui deportați sau ar trebui lăsați să rămână dacă lucrează și plătesc impozite. El a spus că unii oameni consideră că „ar trebui să li se permită să rămână dacă sunt oameni de treabă care lucrează într-o firmă de amenajări peisagistice” și „în unele cazuri, plătesc impozite”.
Despre un posibil acord, el a declarat că este de părere că se poate ajunge la unul, care să permită unor rezidenți fără documente, aflați de mult timp în țară, să rămână, continuând în același timp expulzarea persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave. A propus să se vizeze ucigașii, violatorii și traficanții de droguri, oferind în același timp o soluție pentru persoanele care se află în țară de 10 sau 15 ani.
„Să-i lăsăm pe cei care se află aici, și care, în unele cazuri, sunt aici de 10 sau 15 ani, să ajungă la o înțelegere în favoarea lor”, a spus el. El a descris propunerea ca fiind ceva ce ar putea fi negociat, afirmând: „Cred că este ceva care se poate realiza efectiv”.
Democrații sunt deschiși la un compromis, a sugerat Trump, care a spus că unii dintre ei l-au contactat deja. Întrebat dacă ar putea să se abțină de la jigniri timp de șase luni pentru a asigura un acord, a răspuns: „Foarte ușor.”
Despre acord, Trump nu a dat detalii. În interviu nu a prezentat niciun text de lege, nu a precizat condițiile unui statut pentru imigranții fără documente și nu a numit democrații cu care ar fi vorbit. Democrații vor controla Congresul din ianuarie 2027.
Singurul proiect bipartizan concret pe tema statutului imigranților fără documente este Dignity Act (H.R. 4393), prezentat în iulie 2025 de republicana María Elvira Salazar și de democrata Veronica Escobar. Nu există, pentru moment, o legătură oficială între acest proiect și propunerea lui Trump. Programul Dignity acordă un statut legal de până la șapte ani, fără cetățenie și fără drum spre rezidență permanentă, celor prezenți în SUA din 31 decembrie 2020 care trec de verificarea antecedentelor penale. Beneficiarii trebuie să plătească 7.000 de dolari, între amenzi, restituiri și impozite.
Un plan al Casei Albe din ianuarie 2018 propunea un drum spre cetățenie pentru 1,8 milioane de tineri veniți ilegal în SUA în copilărie, adică beneficiarii tip DACA, în schimbul a 25 de miliarde de dolari pentru securitatea frontierei și al unor restricții asupra imigrației legale. Planul nu permitea părinților acestor tineri să obțină statut legal.
Vina pentru o mare parte din înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, a spus Trump, o poartă războiul cu Iranul și prețurile ridicate la benzină. El a fost de acord cu o evaluare a vicepreședintelui său, JD Vance, potrivit căreia conflictul a fost un factor major. El a menționat, de asemenea, ceea ce a descris ca fiind o aversiune crescândă față de Israel.
El a susținut, totuși, că operațiunea militară a fost justificată și a afirmat că ar lua din nou aceeași decizie. „Răspunsul meu este un «da» categoric, pentru că nu putem permite Iranului să dețină o armă nucleară”, a spus el.
Președintele a insistat că războiul a fost câștigat și a prezis că Teheranul va ajunge, în cele din urmă, să negocieze un acord. Operațiunea militară s-ar putea să nu fi fost populară pe termen scurt, a recunoscut el: „Cred că, din punct de vedere istoric, aceasta va fi o decizie foarte bună. Este o decizie bună pentru astăzi și pentru mâine? Poate că nu.”
Nu intenționează, a spus el, să escaladeze conflictul după alegerile de la jumătatea mandatului.
În ceea ce privește economia, președintele a recunoscut că administrația sa nu a reușit să-și comunice eficient realizările, în ciuda afirmațiilor repetate că cifrele privind ocuparea forței de muncă, investițiile și piața bursieră se aflau la niveluri record. „Cred că a fost o comunicare defectuoasă, poate din partea mea”, a spus el.
S-a arătat deschis la ideea unor măsuri de protecție în domeniul inteligenței artificiale, deși anterior susținuse ca firmele din domeniul tehnologiei să se autoreglementeze, în loc să li se impună restricții guvernamentale drastice. „Nu mă deranjează măsurile de protecție”, a declarat el pentru emisiunea „60 Minutes”. „Dar nu vreau să ne punem într-o poziție de inferioritate.”
Interviul a ridicat și întrebări despre creșterea substanțială a averii personale a lui Trump de la revenirea sa la Casa Albă.
Douthat a citat o estimare a revistei Forbes, potrivit căreia averea netă a lui Trump a crescut cu 3 miliarde de dolari între toamna anului 2024 și toamna anului 2025. Trump a sugerat inițial că această creștere reflectă evoluția generală a pieței bursiere și a afirmat că finanțele sale sunt gestionate de fiul său.
Întrebat despre afacerea familiei sale cu criptomonede, World Liberty Financial, în care este coproprietar și care a atras investiții de la persoane legate de Emiratele Arabe Unite, Trump a apărat situația spunând: „Nu știu nimic despre asta.”
Însă Dan Alexander, redactor-șef la Forbes, care calculează averea persoanelor bogate pentru revistă, a contestat explicația lui Trump într-un șir lung de postări pe X. Susținea că creșterea averii președintelui nu putea fi explicată doar prin câștigurile de pe piața bursieră, notează The Guardian.
Alexander a identificat mai multe surse, printre care afaceri cu criptomonede care au generat venituri de peste 1 miliard de dolari. Alte surse menționate sunt aprecierea token-urilor deținute de Trump, acorduri de licențiere în străinătate care au sporit valoarea afacerii sale de branding și anularea unei amenzi financiare de aproape 500 de milioane de dolari, în cadrul procesului civil de fraudă din New York.
Pe tema succesiunii din Partidul Republican, în vederea alegerilor prezidențiale din 2028, Trump a spus că ar putea susține un candidat, dar că nu s-a hotărât încă dacă va interveni. Întrebat dacă se așteaptă să susțină un succesor, a răspuns: „Probabil. Nu neapărat.”
El a descris Partidul Republican ca având o listă puternică de potențiali candidați și l-a lăudat pe secretarul de stat Marco Rubio, refuzând totuși să excludă alți concurenți.
Sprijinul său, a afirmat președintele, ar avea o pondere considerabilă, dar ar fi mai bine să rămână în afara competiției. Totodată, are încredere că mișcarea „Make America great again” ar putea supraviețui fără el ca lider, descriind principiile sale definitorii drept granițe solide și o armată puternică.
La finalul interviului, Trump a fost întrebat dacă ar putea să-i ierte pe adversarii politici, printre care fostul director al FBI, James Comey, și fosta președintă a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, chiar înainte de judecata lui Dumnezeu. Trump a răspuns: „Răspunsul este nu. Vreau să fiu sincer, nu.”
Douthat a continuat: „Domnule președinte. Ați avut cea mai norocoasă și remarcabilă viață dintre toți americanii pe care i-am cunoscut în întreaga mea viață și îmi spuneți că, în fața tronului de judecată al lui Dumnezeu, nu ați putea găsi în inima dumneavoastră puterea de a-i ierta pe unii dintre dușmanii dumneavoastră? După tot ce vi s-a dat? Haideți. Ajutați-mă să înțeleg.”
Neclintit, Trump a insistat: „Probabil că nu pot face asta, nu, pentru că îi urăsc pe unii dintre dușmanii mei și îi voi urî întotdeauna.”
Douthat a remarcat apoi că mulți președinți sunt amintiți printr-o singură frază, precum „El a eliberat sclavii” sau „El a câștigat Războiul Rece”, și a întrebat cu ce frază va fi amintită președinția lui Trump.
La întrebare, răspunsul a fost simplu: „Că am făcut America din nou măreață.”