Șeful Armatei Române, generalul Vlad Gheorghiță, a transmis un mesaj important privind pregătirea populației pentru situații de criză, avertizând că românii trebuie să fie capabili să facă față nu doar dezastrelor naturale, ci și unor situații excepționale care ar putea presupune susținerea unui efort de război.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), din Sibiu, unde oficialul român a participat alături de generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).
În intervenția sa, șeful Armatei Române a explicat că pregătirea populației pentru apărare reprezintă o componentă esențială a securității naționale. Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să dezvolte programe prin care cetățenii să dobândească abilități utile în situații de urgență, indiferent dacă este vorba despre incendii, cutremure, alte calamități sau eventuale amenințări militare.
Generalul a subliniat că reziliența națională nu se referă exclusiv la capacitatea forțelor armate de a interveni în cazul unui conflict, ci și la modul în care întreaga societate poate continua să funcționeze în condiții dificile.
Una dintre principalele noutăți prezentate de șeful Armatei vizează modificarea legislației privind pregătirea populației pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, schimbările legislative au fost promulgate recent de președintele Nicușor Dan și permit dezvoltarea unor programe de pregătire militară pe bază de voluntariat.
Aceste programe ar urma să le ofere tinerilor posibilitatea de a participa la stagii de instruire în cadrul Ministerului Apărării Naționale, unde vor putea dobândi cunoștințe militare de bază și competențe necesare în situații de criză.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MApN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară”, a declarat generalul Vlad Gheorghiță.
Șeful Armatei a explicat că dezvoltarea programelor va depinde de resursele financiare disponibile, iar numărul participanților ar putea crește treptat în următorii ani.
Pentru etapa inițială, autoritățile militare își propun pregătirea unui număr cuprins între 1.000 și 2.000 de persoane. Ulterior, în funcție de infrastructură, personal și buget, capacitatea anuală ar putea ajunge la 10.000 de participanți.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două-trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a precizat oficialul.
Obiectivul acestor programe este creșterea numărului persoanelor care dețin o pregătire militară elementară și care ar putea contribui, în condițiile prevăzute de lege, la eforturile de apărare ale țării.
Un aspect important al declarațiilor este caracterul voluntar al pregătirii prezentate. Participarea tinerilor la aceste programe nu trebuie confundată cu introducerea automată a serviciului militar obligatoriu pentru întreaga populație.
Generalul Gheorghiță Vlad a insistat și asupra necesității unei colaborări mai strânse între Ministerul Apărării Naționale și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Potrivit acestuia, populația trebuie să știe cum să reacționeze în cazul unor situații excepționale, iar pregătirea civililor nu trebuie limitată la intervențiile în urma dezastrelor naturale.
„Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză și aici mă refer la incendii, cutremure, inundații, dar în egală măsură și o populație pregătită pentru susținerea unui efort de război”, a explicat șeful Statului Major al Apărării.
Într-o asemenea situație, reziliența națională presupune nu doar existența unor forțe armate bine pregătite, ci și capacitatea instituțiilor publice, serviciilor de urgență și comunităților locale de a asigura continuitatea activităților esențiale.
Aprovizionarea cu alimente și apă, funcționarea spitalelor, menținerea comunicațiilor și protejarea infrastructurii critice sunt câteva dintre domeniile care ar putea necesita o coordonare specială în cazul unei crize majore.
Pregătirea cetățenilor poate include și cunoașterea regulilor de acordare a primului ajutor, identificarea adăposturilor, respectarea instrucțiunilor autorităților și gestionarea situațiilor în care serviciile obișnuite sunt temporar afectate.
Declarațiile generalului nu reprezintă însă un anunț privind intrarea României într-un război și nici instituirea unei mobilizări generale. Mesajul său vizează dezvoltarea capacității țării de a răspunde unor amenințări și situații de urgență, indiferent de natura acestora.
Discuțiile despre pregătirea populației au loc într-un context internațional marcat de preocupări privind securitatea europeană și consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre NATO.
România, prin poziția sa geografică și prin apartenența la Alianța Nord-Atlantică, acordă o importanță deosebită pregătirii militare, cooperării cu partenerii strategici și dezvoltării mecanismelor de protecție a populației.
Prezența generalului Alexus G. Grynkewich la Sibiu a evidențiat importanța cooperării militare dintre România și aliații săi. După conferința de presă, cei doi oficiali au vizitat Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”, de la Cincu.
Mesajul transmis de conducerea Armatei Române este că pregătirea pentru situații extreme trebuie realizată din timp, înainte ca o eventuală criză să pună în pericol siguranța cetățenilor.
Prin extinderea programelor de voluntariat și prin colaborarea cu structurile pentru situații de urgență, autoritățile urmăresc să crească nivelul de pregătire al populației și capacitatea de reacție a instituțiilor.
Declarațiile au fost făcute la Sibiu, pe 20 ianuarie 2026, de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și rămân relevante pentru discuțiile privind securitatea și pregătirea civilă din România.
Astfel, mesajul conducerii militare este unul de prevenție și responsabilitate: România trebuie să dispună atât de forțe armate capabile să își îndeplinească misiunile, cât și de o populație informată și pregătită să reacționeze în fața unor situații de criză.