Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să examineze joi, 15 octombrie, contestația formulată în dosarul în care Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații, este vizat de acuzații de trafic de influență și spălare a banilor. Soluția instanței va conta pentru parcursul procedural al cauzei și pentru stabilirea momentului în care aceasta poate ajunge la judecata pe fond.
Dosarul îi privește, alături de Florian Coldea, pe fostul general SRI Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci. Acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate în instanță, toate persoanele trimise în judecată beneficiind de prezumția de nevinovăție.
Contestația privind începerea procesului, în analiza Înaltei Curți
Cu aproximativ o lună și jumătate în urmă, instanța a examinat legalitatea și temeinicia rechizitoriului și a respins cererile și excepțiile ridicate de apărătorii lui Florian Coldea și ai celorlalți inculpați.
Această decizie a fost contestată, iar calea de atac urmează să fie analizată de ÎCCJ. Etapa procedurală privește hotărârea anterioară referitoare la începerea judecății, fără să reprezinte o soluție asupra vinovăției persoanelor acuzate.
Florian Coldea a deținut funcția de prim-adjunct al directorului SRI timp de aproximativ 12 ani. Ancheta a devenit publică în mai 2024, când Direcția Națională Anticorupție a anunțat urmărirea penală a patru persoane, față de care fusese dispusă măsura controlului judiciar.
Sute de mii de euro, solicitate pentru presupuse intervenții
Potrivit procurorilor, în intervalul martie 2023–aprilie 2024, trei dintre persoanele implicate ar fi cerut unui om de afaceri suma de 700.000 de euro, la care se adăuga TVA. Omul de afaceri are calitatea de martor în dosar.
Anchetatorii susțin că banii ar fi fost solicitați în schimbul unor presupuse intervenții asupra unor magistrați, pentru obținerea unor soluții favorabile într-o cauză penală. Persoanele vizate ar fi invocat influența pe care pretindeau că o aveau asupra acestora.
Suma cerută inițial ar fi fost redusă ulterior la 600.000 de euro, plus TVA. Conform acuzațiilor DNA, ar fi fost plătită o primă tranșă de aproximativ 100.000 de euro.
Aceste susțineri fac parte din acuzațiile anchetatorilor și nu reprezintă constatări definitive ale instanței.
Patru persoane au fost trimise în judecată în iulie 2025
În iulie 2025, DNA a anunțat trimiterea în judecată a trei persoane pentru constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor.
În cazul celei de-a patra persoane, acuzațiile anunțate au fost constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență.
Conform rechizitoriului, presupusul grup s-ar fi format în perioada 2018–2020, iar activitățile cercetate ar fi continuat până în 2024. Procurorii afirmă că persoanele implicate s-ar fi folosit de relațiile și influența dobândite prin funcțiile deținute anterior în instituții publice.
În acest mod, ar fi oferit unor clienți servicii și intervenții despre care susțineau că puteau fi realizate prin intermediul unor persoane influente.
Contracte și facturi, analizate în ancheta privind spălarea banilor
O altă componentă a dosarului privește servicii de consultanță juridică ce ar fi fost furnizate între 2019 și 2024 pentru clienții a nouă societăți comerciale, inclusiv printr-o societate de avocatură.
Potrivit DNA, una dintre persoanele implicate în aceste activități nu ar fi avut calitatea de avocat. Anchetatorii mai susțin că unele contracte și facturi ar fi fost folosite pentru disimularea provenienței unor sume de bani.
Aceste împrejurări sunt cuprinse în acuzațiile procurorilor și urmează să fie evaluate în cadrul procedurilor judiciare.
Mențiuni despre Florian Coldea într-un caz distinct din Albania
Separat de dosarul din România, numele lui Florian Coldea apare în informații referitoare la o anchetă penală din Albania, în care șefa serviciilor secrete ar fi fost arestată. Cele două cauze sunt distincte, iar materialul nu prezintă o confirmare oficială a unor legături între ele.
Relatările despre cazul din Albania includ afirmații privind presupuse venituri de sute de mii de euro din servicii descrise drept „optimizări”, asociate unor hotărâri judecătorești importante.
Sunt menționate și presupuse investiții în proprietăți de lux din România și din străinătate, inclusiv o proprietate de pe Coasta de Azur atribuită fostului prim-adjunct al SRI. Aceste afirmații nu sunt însoțite, în informațiile prezentate, de confirmări din partea autorităților.