CCR a respins sesizarea lui Ilie Bolojan în disputa dintre Guvern și Înalta Curte. Procesul privind restanțele salariale ale magistraților continuă
Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul care are în centru plata unor drepturi salariale restante către magistrați.
Judecătorii constituționali au considerat că problemele invocate de șeful Executivului nu intră în sfera unui conflict juridic de natură constituțională, ci țin de modul în care o instanță de judecată a soluționat cauza. În aceste condiții, eventualele nemulțumiri ale Guvernului trebuie valorificate prin căile de atac prevăzute de lege.
Decizia CCR nu pune capăt procesului dintre Înalta Curte și Guvern, astfel că litigiul privind restanțele salariale își continuă parcursul în instanță.
CCR: Hotărârile instanțelor nu pot fi reformate printr-un conflict constituțional
În motivarea soluției, Curtea Constituțională a arătat că argumentele prezentate în sesizare vizau mai multe aspecte legate direct de desfășurarea procesului.
Printre acestea se numără soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul în care a fost judecată cauza, caracterul urgent al dosarului, termenul stabilit pentru executare, penalitățile impuse și interpretarea normelor juridice aplicabile.
CCR a explicat că asemenea chestiuni privesc legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești și pot fi contestate prin procedurile judiciare obișnuite.
„Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești”, se arată în poziția Curții.
Judecătorii constituționali au subliniat și faptul că CCR nu poate deveni o instanță care să modifice sau să anuleze soluțiile pronunțate de instanțele de judecată.
„Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești”, se precizează în comunicarea privind decizia.
Ce reclamase Guvernul
Sesizarea fusese depusă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante.
Restanțele respective au apărut în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
În primă instanță, Înalta Curte a obținut o soluție favorabilă, iar Executivul a contestat modul în care instanța a intervenit într-o problemă cu implicații bugetare importante.
Ilie Bolojan a susținut în sesizarea adresată CCR că instanța ar fi depășit limitele puterii judecătorești și ar fi intervenit într-un domeniu care ține de atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului, respectiv gestionarea finanțelor publice și stabilirea modului în care sunt distribuiți banii din buget.
CCR a concluzionat însă că aceste argumente nu pot transforma litigiul într-un conflict juridic de natură constituțională.
Procesul merge mai departe în instanță
Respingerea sesizării nu reprezintă o soluție definitivă asupra tuturor problemelor financiare aflate în dispută și nici nu înseamnă că CCR a stabilit direct sumele care trebuie plătite magistraților.
Curtea Constituțională a analizat dacă există sau nu un conflict constituțional între cele două autorități și a stabilit că mecanismul prevăzut de Constituție pentru asemenea conflicte nu poate fi folosit pentru modificarea unei hotărâri judecătorești.
În consecință, disputa privind plata restanțelor salariale rămâne în sarcina instanțelor competente.
Înalta Curte sesizase anterior Curtea de Apel București, solicitând plata drepturilor salariale restante, iar Guvernul a încercat ulterior să obțină o intervenție a CCR invocând un conflict între puterea executivă și cea judecătorească.
După decizia Curții Constituționale, această cale este închisă, însă procedurile judiciare privind plata efectivă a sumelor și eventualele căi de atac continuă separat.