România și Polonia transmit că nu mai pot oferi sprijin suplimentar pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Europa, în condițiile în care infrastructura este deja solicitată, iar protejarea propriilor fermieri rămâne o prioritate. Poziția celor două state vine după un nou apel al Ucrainei pentru facilitarea exporturilor agricole și acoperirea costurilor de transport.
Atacurile asupra porturilor și navelor continuă pentru a treia lună consecutivă, afectând posibilitatea Ucrainei de a trimite milioane de tone de cereale către piețele externe. Dificultățile financiare ale agricultorilor ar putea pune în pericol și însămânțările pentru sezonul următor.
Ucraina cere 1,1 miliarde de euro pentru transport
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotsky, a mers săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a solicita sprijinul omologilor săi din Uniunea Europeană. Kievul dorește să transporte mai multe produse agricole prin Europa, în contextul problemelor care afectează exporturile prin porturi.
Pentru a acoperi costurile suplimentare de transport, Ucraina solicită un ajutor de 1,1 miliarde de euro. Fără această finanțare, fermierii ucraineni aflați în dificultate riscă să nu poată începe însămânțările pentru următorul sezon.
Taras Vysotsky a descris situația drept „extrem de critică”. Dacă blocada persistă, până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an. Problema exporturilor se suprapune astfel peste riscul unor dificultăți privind viitoarea recoltă.
România invocă limitele infrastructurii și protejarea fermierilor
Din partea României, Tanczos Barna a subliniat că interesele agricultorilor români trebuie să rămână prioritare. El a explicat că posibilitățile de extindere a tranzitului sunt limitate de capacitatea infrastructurii existente.
Cantitățile mari de cereale ucrainene, împreună cu nivelul scăzut al Dunării, suprasolicită deja porturile românești. Această situație îi afectează și pe fermierii din România, care întâmpină dificultăți în vânzarea propriei producții.
„Interesele fermierilor noștri rămân o prioritate”, a declarat Tanczos Barna, în contextul solicitărilor de sprijin suplimentar venite din partea Ucrainei.
Poziția exprimată privește posibilitatea de a crește transportul produselor agricole ucrainene prin infrastructura României, deja supusă unei presiuni ridicate.
Bucureștiul încearcă să îmbunătățească logistica
România continuă să caute soluții pentru optimizarea transportului. Luna trecută, autoritățile de la București au semnat un memorandum cu Kievul, care urmărește facilitarea trecerii frontierei și intensificarea legăturilor feroviare.
Totuși, Tanczos Barna a avertizat că aceste demersuri nu permit dublarea capacității de transport. Numărul trenurilor, capacitatea drumurilor, a căilor ferate și a porturilor nu pot fi crescute în acest mod, a explicat el.
Mesajul autorităților române evidențiază diferența dintre îmbunătățirea funcționării logisticii existente și posibilitatea de a prelua volume suplimentare mult mai mari. În actualele condiții, infrastructura impune limite sprijinului care poate fi oferit.
Polonia nu pregătește măsuri pentru creșterea tranzitului
O poziție similară a fost transmisă și de autoritățile poloneze. Purtătoarea de cuvânt Anna Szumanska a declarat că Ministerul Infrastructurii nu intenționează să introducă schimbări care să ducă la sporirea tranzitului produselor agricole ucrainene.
Astfel, cele două țări indică faptul că nu pot oferi în acest moment ajutorul suplimentar solicitat pentru transportul cerealelor prin Europa.
Uniunea Europeană ia în calcul un răspuns comun
Deși sprijinul cerut nu va fi disponibil imediat, la nivelul Uniunii Europene nu este exclusă o reacție colectivă. Comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat săptămâna aceasta că problema trebuie abordată.
Discuțiile au loc în contextul presiunilor asupra exporturilor ucrainene, al costurilor mai mari de transport și al dificultăților întâmpinate de fermieri. O eventuală soluție comună rămâne în atenția instituțiilor europene, în timp ce România și Polonia își mențin pozițiile privind limitele tranzitului suplimentar.