Autoritățile pregătesc o schimbare majoră în modul în care sunt susținute persoanele în vârstă din România. Potrivit Strategiei Naționale pentru Îngrijirea de Lungă Durată 2023–2030, finanțarea se va concentra mai mult pe sprijinirea familiilor care aleg să ofere îngrijiri acasă. Astfel, se dorește reducerea dependenței de centrele rezidențiale.
Noul sistem prevede că membrii familiilor care se ocupă de îngrijirea bătrânilor la domiciliu vor putea primi o indemnizație lunară. Această măsură urmează să fie implementată până în anul 2030, oferind un stimulent real pentru îngrijirea acasă. Scopul este de a facilita o viață mai bună și mai demnă pentru persoanele vârstnice.
Concret, rudele care oferă îngrijire la domiciliu vor putea semna contracte cu Serviciile Publice de Asistență Socială din primării. Acest lucru va reglementa munca lor, pe care o vor desfășura cu un program parțial, aproximativ patru ore pe zi. În schimb, vor beneficia de o indemnizație lunară consistentă.
Indemnizația va fi egală cu jumătate din salariul brut al unui îngrijitor domiciliu calificat, oferind o compensație decentă pentru efortul depus. Finanțarea va proveni dintr-o colaborare între fonduri europene, bugetul de stat și cel al autorităților locale. Statul va suporta minimum 30% din costuri, restul revenind administrațiilor locale.
Această măsură vizează încurajarea familiilor să îngrijească persoanele vârstnice în mediul lor propriu, reducând astfel internările în aziluri și centre rezidențiale. Autoritățile vor susține astfel o schimbare de paradigmă în asistența socială pentru vârstnici.
Primăriile vor trebui să-și extindă serviciile sociale pentru a putea încheia și administra aceste contracte. Această sarcină este considerată vitală pentru creșterea serviciilor comunitare la nivel național și va obliga administrațiile locale să se adapteze rapid.
Strategia include și sprijin financiar suplimentar pentru localitățile din mediul rural, cu o populație îmbătrânită. Comunele și satele în care peste jumătate din bătrâni sunt îngrijiți acasă vor primi resurse mai mari din partea statului. În plus, Ministerul va deconta cel puțin 80% din costurile serviciilor sociale dedicate acestor persoane.
Pe lângă măsurile pentru persoanele în vârstă, Guvernul continuă programele de susținere pentru categoriile vulnerabile. Sunt vizate grupuri precum tinerii între 16 și 30 de ani care nu lucrează și nici nu studiază, șomerii de peste 45 de ani, mamele cu cel puțin trei copii și foștii deținuți. Scopul este să crească rata de ocupare a forței de muncă și să reducă excluziunea socială.
Angajatorii care încadrează în muncă aceste persoane vor putea primi subvenții de până la 27.000 de lei, pe o perioadă de doi ani. Totodată, noii salariați vor primi un sprijin lunar de 1.000 de lei în primul an și 1.250 de lei în anul următor. Aceste măsuri vin să stimuleze angajarea pe termen lung și să reducă șomajul în rândul grupurilor dezavantajate.
Datele Institutului Național de Statistică arată că aproape 27% dintre tinerii cu vârste între 15 și 27 de ani nu sunt nici angajați, nici implicați în educație sau formare profesională. România se află astfel printre țările europene cu cea mai ridicată rată în această privință, ceea ce face ca măsurile guvernamentale să fie cu atât mai necesare și urgente.