Banca Națională a României atrage atenția asupra importanței numerarului într-o perioadă în care plățile cu telefonul, cardul și aplicațiile bancare au devenit parte din viața de zi cu zi. În contextul intensificării riscurilor cibernetice la nivel european, BNR arată că păstrarea unei sume rezonabile de bani cash poate fi utilă în situații excepționale. Mesajul nu trebuie însă interpretat drept un îndemn la retragerea economiilor din bănci.
Digitalizarea accelerată a sistemului financiar a făcut ca milioane de români să depindă zilnic de carduri, aplicații mobile, internet banking și alte sisteme electronice de plată.
Aceste tehnologii oferă rapiditate și confort, dar depind de infrastructuri informatice, rețele de comunicații și alimentarea cu energie electrică.
În cazul unei întreruperi temporare, accesul la plățile digitale poate deveni dificil chiar dacă banii din conturi sunt în deplină siguranță.
Tocmai de aceea, BNR consideră că numerarul și plățile digitale trebuie privite ca soluții complementare. Instituția a arătat că existența unor sume rezonabile în numerar poate permite continuarea plăților esențiale atunci când apar situații excepționale.
De ce ar putea fi utilă o rezervă de bani cash
Un incident informatic nu înseamnă neapărat că banii dispar din cont.
Problema poate fi, pentru o perioadă, accesul la aceștia.
O pană de curent de amploare, o defecțiune a rețelelor de comunicații sau un atac cibernetic ar putea afecta temporar terminalele POS, bancomatele sau aplicațiile bancare.
Într-o asemenea situație, câteva bancnote păstrate pentru cheltuieli urgente pot fi suficiente pentru cumpărarea alimentelor, medicamentelor, combustibilului sau altor produse esențiale.
BNR nu a stabilit însă o sumă fixă pe care fiecare familie ar trebui să o țină în casă. Recomandarea se referă la „sume rezonabile”, adaptate nevoilor fiecărei gospodării.
Prin urmare, mesajul este unul de precauție, nu unul de panică.
BNR: sistemul bancar este monitorizat permanent
În paralel, Banca Națională monitorizează în mod constant riscurile cibernetice și operaționale din sistemul financiar.
Instituția utilizează inclusiv exerciții de testare la stres și teste avansate de reziliență cibernetică, în cadrul cărora sunt simulate tehnici asemănătoare celor utilizate de atacatori informatici sofisticați.
Cel mai recent exercițiu analizat de BNR nu a evidențiat vulnerabilități operaționale semnificative la nivelul entităților evaluate, iar instituțiile de credit au fost considerate, în general, pregătite să își activeze planurile de continuitate și procedurile pentru situații de criză.
Testele avansate sunt realizate cu regularitate încă din 2024 în cazul infrastructurilor importante ale pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice.
Băncile trebuie să poată demonstra nu doar că își protejează sistemele, ci și că pot continua serviciile critice sau le pot restabili rapid după un incident.
Inteligența artificială schimbă riscurile cibernetice
Avertismentul BNR vine și într-un context european mai larg.
Comitetul European pentru Risc Sistemic a avertizat în iulie 2026 că modelele avansate de inteligență artificială pot modifica semnificativ peisajul amenințărilor informatice.
Astfel de tehnologii pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice, motiv pentru care riscul cibernetic sistemic a fost evaluat la nivel european drept sever.
Important este însă că avertismentul are caracter preventiv.
El nu înseamnă că există informații despre un atac iminent asupra sistemului bancar românesc și nici că plățile electronice urmează să fie blocate.
Scopul unor astfel de evaluări este tocmai identificarea riscurilor înainte ca acestea să producă efecte majore.
BNR nu recomandă retragerea economiilor din bănci
Aceasta este una dintre cele mai importante clarificări.
BNR spune explicit că analiza riscurilor cibernetice nu trebuie confundată cu un îndemn adresat populației de a retrage depozitele sau de a renunța la serviciile financiare digitale.
Păstrarea unor sume foarte mari de bani acasă presupune propriile riscuri.
Numerarul poate fi furat, pierdut sau distrus într-un incendiu ori într-un alt incident, iar sumele aflate în locuință nu beneficiază de protecția oferită depozitelor bancare.
În România, depozitele eligibile sunt garantate, în condițiile legii, până la echivalentul a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă participantă la schema de garantare.
De aceea, o rezervă de numerar pentru situații de urgență nu trebuie confundată cu păstrarea tuturor economiilor „la saltea”.
Peste 120 de miliarde de lei se aflau în circulație
Numerarul continuă să joace un rol important în România.
Raportul BNR privind stabilitatea financiară arată că în septembrie 2024 numerarul aflat în circulație ajunsese la aproximativ 120,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 24,2 miliarde de euro.
În ultimul deceniu, valoarea numerarului în circulație a crescut într-un ritm mediu anual important, cu salturi mai evidente în perioada pandemiei și la începutul războiului din Ucraina.
BNR arată totodată că numerarul poate deveni și mai relevant în situații de criză, inclusiv pe fondul intensificării riscului cibernetic.
Bancomatele au un grad ridicat de disponibilitate
Accesul la numerar rămâne, în general, ridicat.
BNR a indicat un grad de disponibilitate a numerarului la nivelul bancomatelor de aproximativ 98%. Indicatorul reprezintă raportul dintre perioada în care ATM-ul avea numerar disponibil pentru retragere și timpul total de funcționare.
Rețeaua de bancomate deservește milioane de persoane, iar toate localitățile urbane analizate dispun de cel puțin un ATM.
Rămân însă diferențe importante între mediul urban și cel rural, unde accesul la servicii financiare și numerar poate fi mai redus.
Cash și card, nu cash sau card
Mesajul transmis de BNR este, în esență, unul de echilibru.
Românii pot continua să utilizeze cardurile, aplicațiile bancare și plățile electronice în mod normal, însă este prudent ca o familie să aibă și o cantitate rezonabilă de numerar disponibilă pentru situații neprevăzute.
Nu există un avertisment că sistemul bancar românesc ar fi în pericol și nici o recomandare de retragere masivă a banilor.
O rezervă modestă de cash poate funcționa pur și simplu ca o soluție de siguranță atunci când tehnologia nu este disponibilă temporar.
În același timp, economiile importante pot rămâne în sistemul bancar, unde beneficiază de mecanisme de securitate și, în limitele și condițiile prevăzute de lege, de protecția schemelor de garantare.
Astfel, ideea transmisă de BNR poate fi rezumată simplu: plățile digitale și numerarul nu trebuie să se excludă reciproc. Într-un sistem financiar modern, cele două pot funcționa împreună, iar o minimă pregătire pentru situații neprevăzute poate oferi un plus de siguranță financiară.

